Citat:
În prealabil postat de andravenache
Nu am realizat nimic in seara asta. Nu ii pot oferi nimic si ma intreb: pentru ce mi l-a scos Dumnezeu in cale?
|
Primul pas cred ca este acela de a nu-l judeca (asta ai spus-o si tu in postarile tale si mi-a placut tare mult modul in care ai descris acest lucru), nu stim in ce context si in ce conditii a ajuns in situatia aceasta. Chiar daca in mod concret nu ai vazut o schimbare in starea lui, nu poti sa afirmi ca intalnirea cu tine nu l-a ajutat in niciun fel, asta doar Dumnezeu o stie. De multe ori avem o bucurie, o satisfactie, daca putem ajuta in mod concret, haine curate, mancare, adapost, iar daca ne aflam in imposibilitatea de a oferi toate acestea, consideram ca nu am facut nimic, dar nu este asa. Faptul ca ne-a durut sufletul pentru un semen, ca i-am inteles suferinta, este asemenea unei rugaciuni pline de durere pentru aproapele (si stim ca rugaciunea este cheia care deschide toate usile). Desigur, este important sa oferim si ceva concret, daca putem.
Citat:
În prealabil postat de andravenache
De ce nu face El o minune?
|
Dumnezeu poate sa faca din piatra oameni, cum spunea un Parinte, dar cred ca ne da si noua sansa sa fim prezenti si empatici la durerea si suferinta aproapelui.