Subiect: Istorii cu talc
View Single Post
  #20  
Vechi 11.04.2009, 22:29:55
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Pentru că atâția oameni iubesc sărbătoarea Floriilor, au apărut tot felul de povești și legende despre salcie. Într-una se spune că salcia a fost cândva, un copac mândru, cu ramurile înălțate spre cer. Dar când Pilat L-a chemat pe Domnul Hristos, pentru a-L judeca, deși era fără vină, L-a dat soldaților să-L bată. Oștenii au căutat nuiele cu care să-L lovească și au rupt ramurile salciei. Salcia nu știa de ce i-au rupt crengile. Dar când L-a văzut pe Domnul Hristos lovit fără milă, de durere și de rușine, și-a aplecat și și-a chircit ramurile. De atunci salcia nu a mai îndrăznit să privească spre cer.
O altă poveste frumoasă spune că, aflând Maica Domnului că Fiul ei a fost răstignit, s-a încălțat cu opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat, plângând, să-L caute. Pe drum, s-a întâlnit cu o broască. - De ce plângi ? , a întrebat-o. - Pentru că un singur Fiu am avut și oameni răi mi L-au răstignit pe cruce, i-a răspuns. - Nu mai plânge, i-a spus. Tu ai pierdut unu, dar eu am avut nouă pui mititei și frumușei, cu ochi beșicați, și mi i-a omorât o roată pe toți odată și tot nu plâng așa de tare. Maica Domnului s-a simțit mai alinată și a binecuvântat-o pe broască, dându-i darul de a nu mirosi urât după moarte. Mergând mai departe, a dat peste o apă, la marginea căreia creștea o salcie. I-a cerut copacului să-i facă o punte peste apă și salcia s-a aplecat. După ce a trecut, Maica Domnului a binecuvântat-o : - Să nu te taie nimeni pentru cărbuni și în ziua de Florii să te duci la biserică . ( poveste adaptată după S. F . Marian , "Sărbătorile la români" , Editura Fundației Culturale Române, 1994 )
Când purtăm în mâini lumânări și flori, să ne gândim câtă lumină am adunat în sufletele noastre și câtă lumină răspândim în jurul nostru sau lăsăm în urma noastră !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote