View Single Post
  #148  
Vechi 19.11.2016, 01:15:22
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit

În mai multe zone ale țării noastre a rânduit Bunul Dumnezeu ca să fie câte un sfânt cu moaște care să ocrotească binecredincioșii și meleagurile respective. Ei nu sunt spre lauda vreunei regiuni față de altele, pentru că sfinții sunt cu toții într-o îmbrățișare tainică, chemându-ne smerit pe fiecare la bucuria împreunei pregustări a acestei îmbrățișări. Unul dintre aceștia este și Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, sărbătorit în data de 20 noiembrie, ale cărui sfinte moaște se păstrează la Mănăstirea Bistrița din județul Vâlcea.
Așezată într-o veche vatră sihăstrească și la o distanță de 43 km de Râmnicu Vâlcea, în comuna Costești, județul Vâlcea, Mănăstirea Bistrița a fost ctitorită la începutul anilor 1490, iar din anul 1497 se află aici spre cinstire moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra mănăstirii, mai ales cutremurul din anul 1838. Starea avansată de degradare a determinat demolarea bisericii, reconstrucția fiind începută în anul 1846 de domnitorul Gh. Bibescu și terminată de domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei în ziua sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din anul 1855. Pictura, finalizată în anul 1850, poartă semnătura lui Gheor*ghe Tattarescu. Din ctitoria boierilor Craiovești se mai păstrează doar biserica bolniței (1520), cu hramul „Schimbarea la Față a Domnului”. Din aceeași perioadă datează și biserica închinată sărbătorii Intrarea în biserică a Maicii Domnului, aflată în peștera unde erau ascunse moaștele Sfântului Grigorie în vremuri tulburi. Tot în acea peșteră se află Schitul Sfinților Arhangheli și o colonie cu opt specii protejate de lilieci.
Utilizarea ca loc de protocol pentru domnitori, spital militar în timpul Războiului de Independență, apoi școală militară, dar și legea secularizării prin care mănăstirile au fost deposedate de averile lor au fost factori care au determinat ruinarea vieții monahale. Astfel, în Mănăstirea Bistrița rămăseseră doar patru monahi bătrâni. Însă viața duhovnicească a renăscut mai târziu prin venirea surorilor Gologan, care au creat o elită monahală de maici intelectuale, cu multiple activități social-educaționale pentru copii, în special fete. Instaurarea regimului comunist a făcut ca maicile să fie alungate, iar mănăstirea să fie desființată în urma decretului din anul 1959. „A fost o perioadă foarte grea pentru obște și mănăstire. Au mai rămas doar două maici bătrâne, iar cele tinere au fost alungate. De atunci datează cele mai mari deteriorări făcute în special bisericuțelor din peșteră, având pereții scrijeliți și mâzgăliți. În perioada comunistă s-au pierdut foarte multe lucruri de valoare. Bătrânii din sat mărturisesc fapte de necrezut care s-au petrecut. Fiind ctitoria domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, mănăstirea era de protocol pentru ei, de aceea aici se afla și un salon regal. Însă, în perioada comunistă, nefiind nimeni care să apere valoarea lucrurilor de aici, a fost luat cam totul. O parte din mobilier a ajuns pe la unii oameni din sat, iar obiectelor pe care nu au știut să le aprecieze le-au dat foc. Așa s-a pierdut multă istorie păstrată în arhive, documente, manuscrise. Nu prea mai avem nimic, însă, cu toate acestea, Sfântul Grigorie a reușit să țină mănăstirea. Închisă până în anul 1984, în 1986 a reintrat în posesia Episcopiei Râmnicului, care a dispus deschiderea șantierului de restaurare cu scopul de a fi continuată tradiția cultural-duhovnicească a Bistriței de altădată”, a explicat monahia Gherasima Cioca, ghidul Mănăstirii Bistrița.
În acele vremuri, comuniștii au dorit și strămutarea moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul, însă nu au reușit, pentru că voia sfântului a fost și este de a rămâne la Mănăstirea Bistrița. În prezent, obștea mănăstirii este formată din 65 de maici, care au diferite ascultări, între care la atelierele de pictură, broderie, sculptură și cizelură. „Sfântul Grigorie, fiind un mare luptător împotriva ereziei iconoclaste, a binecuvântat mănăstirea dându-le har maicilor de a picta. Sunt maici care poate niciodată nu au pus mâna pe o pensulă sau nu au desenat ceva, dar, prin ascultare și binecuvântarea dată de maica stareță, ele au început să picteze foarte frumos și avem un atelier frumos de pictură cu icoane deosebite și ne dăm seama că numai voia și binecuvântarea sfântului este”, a spus monahia Nectaria Păunoiu, una dintre maicile care au primit acest har.
Totul în mănăstire se face cu ajutorul Sfântului Cuvios Grigorie. „Noi suntem în mănăstire printr-o chemare specială și un părinte spunea că nu oricine poate să rămână într-o mănăstire unde sunt sfinte moaște, ci numai oamenii care sunt chemați de Sfântul Grigorie pot să rămână aici. Faptul că ne aflăm aici este o minune a Sfântului Grigorie. Este una dintre minunile pe care le trăim în fiecare zi. La mănăstire nu se poate sta dacă nu ai o vocație specială, pentru că aici nu se poate veni în urma unei depresii, a unui eșec sau altor probleme personale. Altfel, nu poți să stai. Este o alegere de viață pe care trebuie să o faci cu ajutorul lui Dumnezeu și trebuie să fii foarte conștientă și responsabilă de alegerea pe care o faci. Noi, prin voia și puterea noastră, nu putem, ci este o chemare și o minune a Sfântului Grigorie”, m-a încredințat monahia Nectaria, care de 17 ani se află la Mănăstirea Bistrița.
În pofida multelor ascultări, rugăciunea nu se întrerupe niciodată la Bistrița, fiind una dintre mănăstirile vâlcene unde este citită Psaltirea continuu. „Slujbele sunt rânduite după tipicul Sfântului Sava. În fiecare zi avem Sfântă Liturghie, Utrenia se face la ora 12 noaptea, Psaltirea se citește continuu, iar biserica nu se închide niciodată. Slujbele sunt minunate, pentru că maicile noastre au început să învețe și muzica psaltică, încât, acum, la strană cântarea este îmbogățită și, pot să spun, înălțătoare. Nu se mănâncă carne, numai lactate și pește, iar Sfântul Grigorie se îngrijește ca să nu ne lipsească nimic. În momentele mai grele, sfântul ne-a trimis oameni care să ne aducă cele necesare”, a spus monahia Nectaria.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul sosesc foarte mulți credincioși ca să se închine și să se roage sfântului. „Anul acesta, sărbătoarea fiind în ziua de duminică, așteptăm foarte multă lume cu drag pentru sfântul. Mulți dintre cei care nu stau la pensiunile din jur stau în biserică, dorm și pe afară, sunt oameni foarte credincioși și plini de râvnă, iar frigul nu constituie pentru ei o piedică. Ei vin pentru sfântul, iar sfântul îi întărește ca să reziste, indiferent de condiții. Niciodată nu a nins până în ziua sfântului, nu plouă. În general, este o vreme foarte frumoasă”, a precizat monahia Gherasima.
Prin grija Sfântului Grigorie și a maicii starețe, stavrofora Anastasia Honciu, pelerinii vor primi nu numai binecuvântarea sfântului, ci și câte un dar pentru osteneala trupului.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote