[Krautrock]

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Pentru ca omul trebuie sa creada in ceva pentru a-si explica cele nevazute.

Lucrurile nu stau chiar asa. Poti pur si simplu sa nu crezi nimic despre unele lucruri nevazute. Daca n-ai temeiuri suficiente, nu vad de ce ai crede ceva.

De fapt, legat de existenta oricarui lucru exista trei posibilitati. Sa crezi ca el exista, iar atunci ai nevoie de dovezi ca el exista, sa crezi ca el nu exista, iar atunci ai nevoie de dovezi ca el nu exista, sau pur si simplu sa nu crezi nici ca el exista, nici ca el nu exista. In acest ultim caz nu ai nevoie de nicio dovada. De aceea spuneam ca poti linistit sa nu crezi nimic despre ceva. Nu ai nevoie sa iti justifici necredinta. Doar credinta are nevoie de justificare, fie ca e credinta in existenta a ceva, fie e credinta in neexistenta a ceva. Cat despre faptul ca omul trebuie sa creada in ceva... nu inteleg de ce trebuie neaparat sa crezi. De altfel mi se pare absolut nejustificat sa crezi daca nu ai in prealabil o baza pentru ceea ce crezi. Credinta e ceva ce decurge din ceva, ea nu exista pur si simplu. In caz contrar oamenii ar incepe sa creada in tot felul de aberatii, ceea ce de altfel se si intampla uneori. Exista credinta sanatoasa si exista credinta fara minte.

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

In viata nu e imposibil sa te plasezi pe o pozitie ateista insa ai nevoie de enorm de multa credinta.

Chiar n-ai nevoie de niciun fel de credinta. Trebuie pur si simplu sa crezi doar in lucrurile in care ai temeiuri suficiente pentru a le considera adevarate si trebuie sa eviti sa crezi in cele pentru care nu exista nicio baza. Nu neaparat sa crezi ca in spatele lor nu exista nimic ce merita sa fie cunoscut, ci doar sa ai curajul de a recunoaste ca nu stii ce se afla in spatele lor. Pentru ca exista riscul sa fii absolut convins de un lucru de care n-ai inca de ce sa fii convins, pentru ca la urma sa-ti dai seama ca ai crezut in lucruri care nu exista. Cu alte cuvinte, e nevoie sa practici un fel de disciplina intelectuala, adica sa nu-ti lasi mintea sa o ia razna si sa nu incurci ceea ce este cu adevarat cu ceea ce ai dori tu sa fie.

Mie personal mi-e mai usor sa fiu ateu decat credincios, pentru ca mi-e mai usor sa nu cred nimic despre unele lucruri pe care nu le vad, decat sa cred despre ele tot felul de lucruri pentru care nu exista nicio justificare. Poate ca in felul acesta am o intelegere mai clara chiar a fenomenului religios.

În prealabil postat de Penticostalul Traditional

Daca nu va crede in Dumnezeu, va pretinde ca undeva, candva, s-a gatit singura o ciorba primordiala care a facut sa se nasca totul din nimic, ca a fost candva o Mare Broasca ce s-a transformat in Om, ca acestor presupuneri (pe care ar trebui sa le luam ca adevarate), e musai sa le zicem... stiinta. Ca ar exista undeva o zana numita Selectia Naturala care a dezvoltat tot ce vedem in jurul nostru, vazutele si nevazutele.

Diferenta dintre mine si un om religios e ca pentru mine evolutia sau selectia naturala despre care scrieti mai sus, nu sunt nici elemente de credinta, nici zeitati si nici zane. Sunt doar modalitati de a explica ceea ce se vede. De aceea modul in care dumneavoastra priviti aici selectia naturala ca pe o zana mi se pare doar un mod glumet de a vorbi. Fie naturala, fie artificiala, selectia functioneaza la tot pasul si nu numai in domeniul lumii vii. Daca punem doua lichide intr-un vas, lichidul cu densitate mai mica se va ridica deasupra, iar celalalt va cobori. Daca punem intr-un spatiu restrans niste pui de gaina, cei mai puternici vor putea consuma mai multa hrana si se vor dezvolta mai bine in detrimentul celor mai slabi. Deci nu e nimic magic in legatura cu aceasta selectie. Ea se poate observa pretutindeni. Pe de alta parte, nu exista nicio Mare Broasca ce sa se fi transformat in om. Broastele nu se transforma in oameni, ba chiar ele nu se transforma in nimic, decat in basme. In natura ele fac pui. Si fiecare pui e diferit de alt pui. Asta se numeste variabilitate. Nici variabilitatea aceasta nu are nimic magic. Uitati-va la orice familie si veti observa diferente. Si la fel ca in cazul puilor de gaina, asupra acestor pui de broasca actioneaza selectia. La cate icre face o broasca, daca selectia nu ar actiona, adica toti indivizii ar supravietui, s-ar umple lumea de broaste, ceea ce nu se intampla pentru ca asupra broscutelor actioneaza niste factori selectivi. De exemplu puii care nu stiu sa se ascunda sau inoata mai incet au mai mari sanse sa fie mancati de pradatori. Ati observat vreodata fenomenul? Cred ca nu. Ce vedeti dumneavoastra magic in toata povestea, nu inteleg.

Filtrul acesta religios pe care si dumneavoastra si majoritatea celor credinciosi il aplica pentru a observa fenomenele care n-au nicio legatura cu religia nu face decat sa distorsioneze lucrurile. Daca vreti sa intelegeti o teorie, cititi cartile de baza prin care s-a fundamentat acea teorie. Cititi, de exemplu "Originea speciilor" ca sa vedeti ca nu e vorba despre niciun fel de zane acolo. Iar daca ati terminat-o nu va culcati pe o ureche, deoarece de cand a fost ea scrisa pana azi au mai fost publicate cateva zeci de mi de carti care au dezvoltat aceasta teorie si chiar au modificat-o si s-ar putea ca raspunsul la nelamuririle cu care ati ramas in urma lecturii sa se afle chiar acolo. Sau daca credeti ca e mai comod sa nu faceti niciun efort, ramaneti cu ideea ca orice teorie ce exista in lumea aceasta e o forma de religie si veti intelege exact ceea ce se afla in mintea dumneavoastra si nimic mai mult. Cu alte cuvinte, incercati sa intelegeti cum gandesc evolutionistii, nu ceea ce credeti dumneavoastra ca gandesc ei. Acelasi lucru si despre atei.

Si pentru ca in topicul acesta era vorba despre lumina de la Ierusalim, ma intreb: pe ce ne bazam atunci cand vorbim despre ea? Pe faptul ca la Ierusalim niste lumanari se comporta ca si cum s-ar aprinde din senin? Pe faptul ca unii sustin ca ele s-ar aprinde din senin? Pe faptul ca lumea spune ca lumanarile se aprind singure? Ar fi bine ca macar prima situatie sa fie valabila, adica ele chiar sa apara ca aprinzandu-se singure. Dar nici atunci n-am avea destule temeiuri sa spunem ca Dumnezeu le-ar aprinde. Ele pur si simplu ar putea sa se aprinda printr-un proces de autocombustie (iar explicatiile pentru aceasta ar fi o gramada, doar pe acest topic am citit vreo cateva). Si inca un lucru important: nu e problema noastra, a celor care nu credem ca autoaprinderea lor ar avea o origine divina, sa ne demonstram necredinta, ci e treaba celor ce sustin ca Dumnezeu acolo prin cer ne aprinde lumanarile sa aduca dovezi pentru ceea ce afirma. Si mai ales ar fi tot treaba lor sa justifice de ce ele se aprind tocmai in data la care ei calculeaza Pastele dupa un calendar iulian inexact si ramas in urma cu 14 zile fata de miscarea reala a astrelor, ca si cum Dumnezeu ar uita ca astrele acelea reprezinta adevaratul calendar in functie de care ar trebui sa aprinda lumanari. Dar pana la urma incurcate, sau mai bine zis, haotice sunt caile Domnului si tare m-as mira ca un asemenea Dumnezeu sa fi creat o lume atat de organizata cum e cea in care traim. Probabil ea a fost facuta de un alt Dumnezeu mult mai ordonat decat Dumnezeul crestin. Sau poate ca ea e suficient de ordonata ca sa nu fie nevoie sa fie creata de cineva.