Elisabeta, încă o dată e greu pentru un om duhovnicesc să-ți spună divorțează! e valabilă chestia asta și în situația femeilor care fac lobby pentru avort în fața duhovnicului la spovedanie, dacă tu te decizi spre asta ai ales, dar nu te aștepta în medii duhovnicești la încurajări spre divorț sau ca divorțul să devină o normă spre care să se îndemne.
Citat:
În prealabil postat de ElisabetaCernea
Ma refer la ce presupune o casnicie din punct de vedere crestin. Sotul si sotia sunt pe primul loc, devin unul, parintii nostri trec pe locul doi. E mai mult decat o simpla neglijare, repet, nu avem bani la comun, nu hotaram la comun....nu e caminul nostru practic ci al altora.
|
Părinții trebuie să treacă pe locul doi, dar
nu am văzut totuși să fie încuviințat divorțul din punct de vedere
duhovnicesc pe motivele că:
- soții nu au bani la comun, acum există și regimul separației de bunuri adică soții pot dispune cum vor de bunurile dobândite înainte de căsătorie și de veniturile din timpul căsătoriei, nu toate familiile au regimul matrimonial de comunitate de bunuri - nu cred că s-ar băga prea mult duhovnicul la cum își împart soții banii;
- soții nu iau decizii împreună, e o greșeală dar nu văd cum ar intra în cazurile duhovnicești de excepție pt divorț;
- casa le este invadată de rudele soțului și fosta soacră;
- soțul ține mai mult la copii și mama lui decât la soție.
Doar în privința cazului când soțul își alungă soția s-ar putea să fie ceva nuanțări, dar pentru acel caz nu am citit încă nimic concret că s-ar permite ca pogorământ divorțul, nu sunt lămurit cum se procedează în acest caz.
Citat:
În prealabil postat de ElisabetaCernea
Totusi, o casnicie prespune anumite lucruri de baza, care la noi nu exista.
In privinta colegei, cu siguranta cazul a plecat de la o prima palma. Daca nu se pleaza din timp cu motivul "nu e bine", uite unde se poate ajunge. Acum, vai de copilul acela...
|
Nu seamănă situația colegei cu a ta, deci nu ai putea justifica divorțul tău cu exemplul ei.
Citat:
În prealabil postat de ElisabetaCernea
Nu vine beat, dar asa treaz, ma da afara din casa. Casa noatra, caminul nostru, daca suntem impreuna. Comparand asta cu invataturile crestine despre casatorie, "cum Hristos a iubit Biserica", "sotul si sotia devin un singur trup", putem afirma ca mai exista casnicia, cand unul din soti e alungat din camin?
|
De obicei duhovnicul ar vrea să stea de vorbă și cu soțul în astfel de caz, nu e bine să-ți alungi soția, dar chiar aș vrea să văd toate motivele pentru care duhovnicii aprobă ca pogorământ divorțul, aici intră inclusiv omilii duhovnicești, orice care ar putea face lumină.
Soțul care-și alunga soția era certat de Biserică pentru asta și Sfântul Nifon cred că a mustrat o astfel de situație, dar n-am auzit să fie încurajată soția la divorț nici măcar în acest caz - dacă soțul cerea împăcarea sau dorea să o aducă înapoi.
Dacă totuși nu ești cununată la Biserică, s-ar schimba situația, nu înțeleg de ce ai vrea părerea Bisericii pentru divorț dacă ai doar un contract civil la baza relației.
Și nu în ultimul rând, un duhovnic te-ar putea sfătui total diferit de oameni, așa că acolo ar fi trebuit să începi.
Eu nu te osândesc, e decizia ta și viața ta și preotul va primi spovedania ori de câte ori un om vrea să se căiască, dar greu să auzi încurajări spre divorț.