[poster_26102007]

Apa sfintita otravita cu mercur:
Un alt caz ce a tulburat atmosfera bisericeasca de la Posaga s-a datorat unui lucru pe care il voi relata si fi putin imprecis, dar pe fond adevarat: actiunea oamenilor cu rele intentii, vrajitori sau cum s-or numi, se pare ca luasera in vizor pe parintele Ioan, viata lui. Profitand de bunul simt al oamenilor din sat care cu toata inima doreau sa-l sprijine cu ce puteau pe parintele Ioan, se pare ca, cineva, de undeva, adusese niste alimente, ceva bautura si apa sfintita adusa de nu stiu unde si le-a dat unei credincioase ca sa i le dea preotului Ioan ca titlul ca le da de la sine nu de la acea acea persoana straina, cica, ar fi spus acea persoana, ca face asa ca sa se smereasca pe sine si deci sa nu se laude preotului cu darul. Cei ai casei avand incredere in acea credincioasa au luat darurile si le-au bagat in casa. Se pare ca preotul Ioan a baut din acea agheasma si prin ea a fost otravita.Se vorbea de iradiere cu mercur a acelei ape si a celui care a baut-o. Parintele Ioan, fiind nevoit sa vina la slujba de dimineata, cand biserica era arhiplina (era duminica) a fost auzit spunand cuiva din apropiatii sai de incredere ca daca moare sa fie ingropat la manastirea de la Rimetea pe care, pe atunci, daca bine tin minte, o construia inca. Eu eram in biserica cand l-am vazut pe dansul iesind din altar si vorbind cu un apropiat al si se vedea pe dansul ca nu e bine. El a parasit slujba lasand pe alt preot in locul sau si nu retin ca el sa fi revenit in biserica pana la sfarsitul slujbei, lucru nemaintamplat pana atunci.
Iata deci cam ce i se urzea preotului Ioan, unui om devotat binelui, barfe, minciuni, moarte, numai rau din partea celor rai. Gandindu-ma uneori si rememorand aceste intamplari, mi se scarbeste inima de rautatea lumii, de nebunia ei, care vrea cu toata puterea sa te stie mai rau ca ea, vrea sa te calce cu totul. Oare cine dintre cei prezenti si auzind ce i s-a intamplat preotului nu i se facea lehamite de narozia celor rai? Si daca au dorit sa afle cine era acea persoana ce ii facuse parintelui raul, din cate stiu, nu au reusit sa dea de ea si nici sa o recunoasca careva, pare ca nu mai venise niciodata pe acolo pe la Posaga, dar s-a dat drept ultraevlavioasa, mintind si atngandu-si scopul marsav.

Nu o data s-a intamplat ca profitori de naivi sa se dea ucenicii nu stiu carui parinte si asa cucerindu pe creduli cu aceasta idee au reusit sa castige tot felul de foloase materiale necuvenite stirbind si slutand renumele bun al unui om duhovnicesc.

Bisericile, acolo unde e slujire autentica Domnului, primesc fara de voie in sine si tot felul de vrajitori si nu o data ii vezi pe acestia cum aduna lumanari de la Parastas (slujba de pomenire a mortilor)sau bosconind ceva pe icoane sau atingandu-le cu te miri ce. E adevarat, trebuie discernamant si rugaciune ca sa le deosebesti!Mie insumi, la Posaga, dupa un Parastas o batrana mi-a cerut si persuasiv si-a intins mana dupa bucata de lumanare ramasa nearsa si avrut sa mi-o ia, dar mi-a venit in sprijin parintele Ioan si nu a lasat-o pe baba sa-mi ia lumanarea, ci mi-a luat-o el si culmea baba a zambit rece si schizophrenic, iar mie mi s-a facut greata de persoana ei, caci mi-am dat seama ca umbla cu necuratu si avea sa mi se confirme aceasta parere de catre cineva dupa slujba, care stia cine e baba aia!


Prin relatarile de aici nu doresc ca sa judec pe cineva, iar de acei oameni pervertiti de rau doar Dumnezeu stie ce probleme i-a framantat si poate ii framanta, dar e bine ca sa luam aminte, pentru a face tot posibilul ca sa evitam influenta raului si a slugilor sale si sa cautam cu toata puterea si iubirea influenta sfanta si plina de lumina dumnezeiasca a Domnului Iisus Hristos si a Maicii Sale, Maria Fecioara.

-sfarsit relatare-