Nu l-a luat deloc peste picior, i-a spus un mare adevăr: scopul vieții creștine este îndumnezeirea, nu mântuirea individuală, proslăvită de corurile de suflete împotmolite în bigotism. Iar mântuirea înseamnă de fapt începutul urcușului duhovnicesc, e poalele muntelui, nicidecum culmea lui.
Cu toții căutăm, mai mult sau mai puțin conștient, modele superioare de la care să primim impulsuri și confirmări că drumul ales în viață ține direcția cea bună. Uneori aceste iscodiri trec limita bunului simț, degenerând într-o vânătoare de vip-uri la modă în lumea credinței, preponderent localizate în mediile monahale. Iar adevărații "avansați în îndumnezeire" poate trăiesc în preajma noastră, adăpostiți în viețuiri discrete, asumate cu grijă pentru a descuraja consumatorii de paranormal religios.
"Îndumnezeită" poate fi orice persoană prin care Domnul binevoiește să comunice cu noi. Un preot de țară amărât sau fochistul mănăstirii, cerșetorul din fața bisericii, omul pe care nu dai de obicei două parale găurite, antivipul prin excelență.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
Last edited by Mihailc; 05.10.2015 at 16:27:16.
|