1 Petru cap 3
1. Asemenea si voi, femeilor, supuneti-vă bărbatilor vostri, asa încât, chiar dacă sunt unii care nu se pleacă cuvântului, să fie câstigati, fără propovăduire, prin purtarea femeilor lor,
2. Văzând de aproape viata voastră curată si plină de sfială.
3. Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur si îmbrăcarea hainelor scumpe,
4. Ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând si linistit, care este de mare pret înaintea lui Dumnezeu.
5. Că asa se împodobeau, odinioară, si sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu, supunându-se bărbatilor lor,
6. Precum Sarra asculta de Avraam si-l numea pe el domn, ale cărei fiice sunteti, dacă faceti ce e bine si nu vă temeti de nimic.
7. Voi, bărbatilor, de asemenea, trăiti întelepteste cu femeile voastre, ca fiind făpturi mai slabe, si faceti-le parte de cinste, ca unora care, împreună cu voi, sunt mostenitoare ale harului vietii, asa încât rugăciunile voastre să nu fie împiedicate.
8. În sfârsit, fiti toti într-un gând, împreună-pătimitori, iubitori de frati, milostivi, smeriti.
9. Nu răsplătiti răul cu rău sau ocara cu ocară, ci, dimpotrivă, binecuvântati, căci spre aceasta ati fost chemati, ca să mosteniti binecuvântarea.
10. Cel ce voieste să iubească viata si să vadă zile bune să-si oprească limba de la rău si buzele sale să nu grăiască viclesug;
11. Să se ferească de rău si să facă bine; să caute pacea si s-o urmeze;
12. Căci ochii Domnului sunt peste cei drepti si urechile Lui spre rugăciunile lor, iar fata Domnului este împotriva celor ce fac rele.
13. Si cine vă va face vouă rău, dacă sunteti plini de râvnă pentru bine?
14. Dar de veti si pătimi pentru dreptate, fericiti veți fi. Iar de frica lor să nu vă temeti, nici să vă tulburati.
15. Ci pe Domnul, pe Hristos, să-L sfintiti în inimile voastre si să fiti gata totdeauna să răspundeti oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră,
16. Dar cu blândete si cu frică, având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteti clevetiti, să iasă de rusine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Hristos.
17. Căci e mai bine, dacă asa este voia lui Dumnezeu, să pătimiti făcând cele bune, decât făcând cele rele.
18. Pentru că si Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepti, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul,
19. Cu care S-a coborât si a propovăduit si duhurilor tinute în închisoare,
20. Care fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu astepta, în zilele lui Noe, si se pregătea corabia în care putine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă.
21. Iar această mântuire prin apă închipuia botezul, care vă mântuieste astăzi si pe voi, nu ca stergere a necurătiei trupului, ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu, prin învierea lui Iisus Hristos,
22. Care, după ce S-a suit la cer, este de-a dreapta lui Dumnezeu, si se supun Lui îngerii si stăpâniile si puterile.
|