Nu mai deschid alt topic, îl scot de la naftalină pe acesta pentru a propune o discuție pe marginea unui film greu de încadrat într-o categorie anume, mai mult un eseu melo-vizual pe tema realității și diversității lumii cu tot ce înseamnă în ea splendoare și abjecție, lux și promiscuitate , arătate fără tentă ideologică, din perspectiva observatorului bine așezat în condiția lui neutră dar nu și indiferentă față de priveliștea cosmosului și umanității, surprinsă cu o măiestrie expozitivă de foarte bună calitate.
Filmul se numește Baraka și a apărut în 1992. Pentru vizionarea lui aveți nevoie de aproximativ 100 de minute de liniște, răbdare și concentrare receptivă.
https://www.youtube.com/watch?v=zDnJhlozDIE