nu sunt valabile teoriile matematicii, shi eu am facut destula shi mai shtiu cate ceva... caci ce este matematica altceva decat o scula, o unealta, shi ca oriceunealta, folosita de iresponsabili poate duce la catastrofe shi sadism, folosita de intzeleptzi te poate aduce pe linia care trebuie sa fi...
deci e vorba despre nishte principii riguroase de gandire, ca nishte instrumente, pentru a ajunge la o ipoteza finala, acea ipoteza o consideri apropiata de adevar shi cautzi sa vezi daca practica o confirma, dar te afli in spatziul ipotetic modelat de axiomele respective... shi ajungi prin deductzii, inductzii, demonstratzii matematice la o anumita proprietate necunoscuta dar dedusa shi atunci spui cu sigurantza ca asha trebuie sa fie un anumit lucru shi il shi certifici in practica iar daca practica o confirma atunci spui ca ai avut dreptate shi de crezi deshtept cum de ai shtiut dumneata ce altzii iata ca nu shtiu...
dar vezi dumneata toata shtiintza cauta sa explice realitatea, iar realitatea a fost facuta de Dumnezeu, deci fiecare particica a realitatzii poarta in ea o farama din intzelepciune de necuprins a Creatorului deci intotdeauna o idealizare axiomatica a mintzii umane v-a ajunge la un impas, la un punct in care teoria va fi complet invers sau nu va putea explica prin modelarea respectiva proprietatzile aparute, shi atunci se va cauta o alta axioma, alta teorie ca sa explice proprietatea respectiva shi iar se va ajunge intr-un impas din cauza acelei farame de necuprins pe care a pus-o Creatorul in Creatzia Sa shi tot asha intr-un drum fara sfarshit al omului ce cauta adevarul fara Adevar caci este o cautare in deshert...
Treaba lor dar nu inseamna ca realitatea shi legile observate pe care omul le deosebeshte shi pe baza carora, a observatziilor, ishi insusheshte o realitate cunoscuta, un mediu idealizat in mintea lui pe baze axiomatice shi in care poate face tot felul de prooroceli deductive sau alte socoteli este neaparat greshit, ci asta tzine de o anumita capacitate intelectuala, de forme de cautare pentru a ajunge la un adevar... la a cunoashte unde se afla shi ce este in jurul sau, deci nu numai de a simtzi ci shi a shti ce anume simte caci shtie in virtutea modelelor sale mintale, axiomatice, ipotetice confirmate sau deduse, deci pe baza adevarurilor din el, formandu-se astfel baza pe care ishi statorniceshte ceea ce spune el ca este realitatea... realitatea lui... a omului... cu sau fara Dumnezeu...
Un astfel de om cunoashte prin multzimea de cunoshtiintze shtiintzifice pe care le introduce axiomatic in universul sau al simtzirii shi gandirii, shi este mai greu de convins un astfel de om sa-shi schimbe opiniile intrucat pentru el sunt valabile doar certitudinile pe care le cunoashte el, aceluia nu-i potzi vorbi despre lucruri care nu exista in universul sau modelat shi sa-i combatzi deductziile shi demonstratziile cu atat mai mult cu cat este bine intzepenit shi impietrit in matematici shi fizici axiomatice shi cu proprietatzi demonstrate prin experientze practice care se explica prin teoriile shtiintzifice ce stau la baza modelului universului interior modelat.
Deci dumneata vorbeshti despre o cunoshtere progresiva a unor invatzaturi sau a Lui Dumnezeu folosind metodele intzelepciunilor intelectuale deci a felurilor de a gandi dobandite in shcoli in studiul cifrelor, a masurilor, a experientzelor stiintzifice, gandindu-te ca vei putea face o cunoashtere a lui Dumnezeu ca shi cum ai studia un obiect de studiu, analizandu-l mereu shi afland tot mai multe, dar acest lucru nu s-ar putea daca nu s-ar descoperi Dumnezeu, deci daca nu l-ar face cineva Cunoscut pe Tatal... pentru ca nu mai este un obiect ci o persoana, un viu, care nu este rodul tzaranei din care ste plamadit ci exact invers, viul confera proprietatzi tzaranei shi prinurmare degeaba studiezi tzara daca viul nu-tzi descopera cum este el... deci iata ca nu potzi cunoashte progresiv nimic, ci acest progres este in functzie de cel ce-tzi arata shi itzi descopera, tu doar potzi folosi shi pastra, pazi de a te manifesta in virtutea invatzaturii dobandite, deci progresul se poate manifesta prin a folosi shi a trai cat mai conform cu teoria ceea ce ai primit... caci viatza Veshnica este sa "Te Cunoasca pe Tine" deci e complicata aceasta Cunoashtere caci nu este asha cum se crede in shtiintza, te uitzi, itzi explica, pricepi shi gata, ci este o forma complexa shi complicata de dragoste shii ascultare shi traire... intre doua fiintze vii, deci este un fulger shi un cutremur intre doua universuri, o minune ca eshti shi o intamplare ca sunt.. cum spune poetul:
"CE BINE CA ESTI
de nichita stanescu
E o întâmplare a fiintei mele
si atunci fericirea dinlauntrul meu
e mai puternica decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâsnesti într-o îmbratisare
mereu dureroasa, minunata mereu.
Sa stam de vorba, sa vorbim, sa spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-ma, fericire, în sus, si izbeste-mi
tâmpla de stele, pâna când
lumea mea prelunga si în nesfârsire
se face coloana sau altceva
mult mai înalt si mult mai curând.
Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au vazut niciodata,
una foarte de jos, întoarsa spre pamânt,
una foarte de sus, aproape rupta
în înfrigurata, neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntâmplarii ca sunt"
|