[CristianR]

Când e omul la mare supărare cred că cel mai important e să simtă o mână caldă pe umăr, o îmbrăţişare din inimă, care să-i spună că nu e singur în necazurile lui.

Apoi va putea primi şi ceva din credinţa ta că moartea oricărui credincios e spre înviere, dacă se apropie de Hristos.

Gândul la sinucidere ar putea fi din cauză că simte că persoana ei nu are valoare pentru cineva. Dacă pentru tine are valoare, va simţi asta. Şi în felul ăsta va putea înţelege, crede şi simţi că, dacă unui om îi pasă, lui Dumnezeu îi pasă de o mie de ori mai mult de ea şi o vrea vie pentru totdeauna.

Cât despre avort, fă în aşa fel ca să nu simtă că o judeci. Dacă o preocupă, dă-i speranţă, vorbeşte-i de iertare. Dacă s-a spovedit şi Dumnezeu a iertat-o, să primească această iertare cu toată inima şi credinţa; să se ierte şi ea însăşi.