M-am gandit demult la lucrurile acestea. Desi unii le considera niste intrebari existentiale lipsite de importanta, altii chiar zicand ca sunt dovezi de gandire eretica, eu zic ca pana nu iti pui astfel de intrebari, si pana nu realizezi cu exactitate ce crezi cu adevarat si cine esti cu adevarat, degeaba traiesti. Din pacate nu iti pot da un raspuns satisfacator... faptul ca eu cred in Dumnezeu rezulta din experienta mea personala de viata si lucrurile care le cunosc trecute prin procesul cognitiv. Daca as sti totul ti-as raspunde concret la intrebare, dar avand in vedere complexitatea intrebarilor care le pui singurul raspuns care ti-l pot da e ca eu cred in Dumnezeu pentru ca am ajuns la concluzia ca El exista, si pentru am o convingere interioara, care poate ca a aparut dupa ce de mic copil tot mi s-a spus asta. Si cum ziceam cuiva care ma intreba ce as zice daca gresesc: nu pot zice ca ce stiu eu este adevarul absolut, pentru ca tot ce zicem noi ca stim este doar un simplu punct de vedere, dar pot zice ca ceea ce stiu este punctul meu de vedere, realitatea mea, si prin urmare pentru mine este mai real decat orice altceva. Cu toate ca asta uneori ma opreste sa vad posibilitati infinite, momentan nu cred ca as fi capabil sa plutesc intre posibilitati fara sa am ceva concret de care sa ma leg.
|