Citat:
În prealabil postat de coralina
Nu, statul trebuie sa-si acopere ochii, urechile si gura si sa-si lase cetatenii sa se manifeste dupa cum vor ei! ....
Concret, domnule Miron, avem una bucata tara laica (Franta de exemplu), cum vedeti dvs. respectarea dreptului musulmanilor de a-si practica religia in acest stat, atat timp cat sharia reprezinta un element fundamental al acestei religii?
Ce atitudine ar trebui sa aiba Franta - sa indaguie existenta unui sistem judiciar paralel (de sorginte religioasa) cu cel al statului de drept? Ar trebui poate sa amenajeze locuri speciale pentru omorarea cu pietre a adulterinilor si eventual sa si aprovizioneze respectivele stabilimente cu pietre nu prea mari pentru ca moartea condamnatului sa nu survina prea repede (asa cum se procedeaza in tarile islamice)? Se vor produce toporisti performante pentru hacuirea mainilor celor care fura? Industria constructiilor se va adapta la cerintele pietii si se vor proiecta si realiza case cu 15-20 de camere menite a adaposti familiile poligame?
Sunt curioasa sa va citesc opinia pe marginea acestui scenariu.
|
Intr-adevar, o libertate religioasa adevarata nu exista in Europa. Exista doar religiile pe care statele le ingaduie. Daca,de exemplu, in Romania am fi avut o libertate religioasa adevarata, nu ar mai fi fost nevoie ca cultele sa se inregistreze la ministerul cultelor pentru a putea exista in continuare. Dar statul mandateaza aceste inregistrari, ca sa tina sub control fenomenul religios.
Iar fenomenul religios este ingaduit doar atata timp cat nu interfereaza cu treburile statului si cat nu incalca legile tarii. Evident, in Romania este tolerat si pentru niste motive in plus, unul din ele fiind masa de manevra electorala.
Practic, nu avem religii libere. Daca religia mea imi dicteaza sa sacrific un nou nascut la fiecare luna plina, statul nu ma lasa sa fac asta. Daca musulmanilor religia le dicteaza sa omoare femeile adultere cu pietre, statul nu ii lasa (vorbim, evident, despre statele europene).
Problema nu este Islamul, ci cea pe care mai multi participanti la discutie au remarcat-o: libertatea religioasa. Care sunt limitele ei? Se pare ca Islamul incepe sa ne faca sa vedem aceste limite. Drept urmare, odata ce Islamul devine indezirabil nu numai la nivel popular, ci si prin lege, mai putem vorbi despre europeni ca oameni toleranti cu orice religie? Sau ramanem toleranti doar cu cei care nu ameninta secularismul? Tradare, tradare, dar s-o stim si noi.