[rainrainbow]

În prealabil postat de zaharia_2009

Depinde ce voiesti , si cit de mare iti este dorul de calugarie .
Daca voiesti o obste mare , poti cerceta minastirea Robaia . Daca voiesti o obste mai mica , cu maici in general mai tinere , poti sa cercetezi minastirea Aninoasa.
La minastirea Namaiesti , specific este ca acolo obstea este permanent in numar de 33 si ca este viata idioritmica, dar asta nu insemneaza ca nu te-ar primi .
Obste mica si minastire retrasa este si la Min. Bascovele-Ursoaia (situata pe calea de comunicatie Pitesti- Rm. Vilcea , la 25 km. de Pitesti).
In nordul judetului , adica inspre munte , linga localitatea(comuna) Suici este minastirea Valeni , cu obste nu prea mare si maici detul de tinere (30-40 de ani).

Acestea sunt minastirile din jumatatea de nord a judetului , pe care le cunosc destul de bine (nu le vizitez in fiecare trimestru dar la 1-2 ani merg la ele).
Despre cele din sud nu pot da relatii . Defapt nici nu stiu cite mai sunt de maici . Judetul Arges are multe minastiri de calugari .

In afara de aceste informatii minime mai ai la dispozitie Ghidul minastirilor din Romania si internetul , urmind ca apoi sa le vizitezi insuti .

Dar despre modul de a-ti alege o minastire iti pot spune ca lucrurile sunt diferite de la om la om : unii cutreiera multe minastiri pina isi aleg una ; altii merg de la inceput intr-o minastire si acolo ramin pina la final , altii desi cutreiera mai multe minastiri stau totusi timp mai indelungat in fiecare (3-4 ani). Nu exista o stereotipie . Depinde de fiecare .

Daca iti doresti viata monahala si esti o femeie matura in gindire (adica sti ceea ce vrei)eu iti doresc pace si bucurie cu izbinda binecuvintata !

NB: conditiile sunt :
- sa fi majora;
- sa ai invatamintul obligatoriu terminat;
- sa doresti monahismul din convingere si nu ca o alternativa la vreun esec social;
- sa nu ai in grija si intretinere copii minori, parinti, frati ,etc;
- sa nu fi casatorita sau daca esti sotul sa-si dea acordul ;
si 'or mai fi si altele dar acestea sunt capitale .

Daca doresti alte informatii (desi aici am spus tot ce se poate sti , in linii mari despre acest subiect) sau discutii mai extinse , ma gasesti pe posta privata !

multumesc de raspuns si de sustinere sper sa gasesc asta si la parintii mei pt ca de aproape un an ma gandesc la asta si nu le am spus altora sa nu ma influenteze negativ.dupa cate am citit faptul ca cei care se muta dintr un loc in altul nu este bine deloc si nu se aleg cu nimic,locul il hotaraste Dumnezeu.as prefera sa plec intr un loc si sa raman acolo.vb cu voi pe net pt ca...imi pare rau sa spun asta,dar duhovicul meu nu mi da nici o importanta,nu ma indruma si nu ma ajuta cu nimic,abia am tras de el sa ma asculte,dar asta e,am incredere in Domnul.
sunt majora,a terminat facultatea(dar nu de teologie-eu mergeam pe alt drum si am lasat totul balta pt manastire,deja mai facusem alte calificari profesionale si vroiam sa mai fac si altele ca sa reusesc ce mi propun pe parcurs,dar nu eram fericita si parca nimic nu conta din tot ce faceam);am serviciu,n am responsabilitati dar am un obstacol-sa zicem-traiesc cu parintii si ei sunt ceva de genul sufocanti,m am obisnuit cu firea lor,dar lor li se pare corect ori sa stau cu ei toata viata ori sa ma marit,chiar daca habar n au care e adevarata mea fericire.ei ar prefera de 1000 de ori sa ma marit decat sa ma calugaresc.dar e bine ca nu ma forteaza sa fac asta.sper sa inteleaga ca Dumnezeu e totul pt mine,dar nu mai sunt sigura de ei.eu as fi cea mai fericita sa stiu ca nu sunt impotriva mea.mereu ma rog la Dumnezeu sa ma linisteasca si sa mi fac curaj sa le spun.acum cateva zile intentionam sa plec fara sa le spun ce am de gand si ca or sa inteleaga cand o sa ajung deja acolo,dar nu ma lasa Dumnezeu,ma apasa constiinta si plangeam zile in sir pana mi am schimbat parerea.in plus nu e o joaca cu asta.dupa ce am citit regulamentul am vazut cu cate persoane importante trebuie sa ma vad si sa ma accepte acolo.eu credeam ca e simplu.ma duc,ma incearca cativa ani si decid prin vot,doar cei de la manastirea respectiva.dar nu e chiar asa.am primit raspuns prin rugaciune si am facut o scrisorica pe care intentionez s o citesc in fata parintilor,pt ca eu cand vreau sa spun ceva important de emotii uit tot,mi am pus gandurile mele,fara sa acuz pe cineva.acolo am scris si vorbele unui sfant care l a intors la credinta pe un filozof si alte sfaturi de la sfinti pt a le inmuia inima.am vorbit despre adevarata mea stare,pt ca ei habar n au cum ma simt,ei cred ca sunt fericita si n am nici o treaba.conceptiile noastre despre fericire si despre viata sunt diferite,ei isi gasesc fericirea in toate lucrurile lumesti nefolositoare si uita de hrana sufletului.sunt credinciosi,merg la biserica,citesc carti sfinte,se roaga,dar parca le intra pe o ureche si iese pe alta.chiar ii lauda pe unii ca se calugaresc,pe altii ca sunt cantareti la biserica,pe sfinti-Sf Vasile cel mare care se trage dintr un neam de oameni sfinti si slujitori ai Domului,cu ei vizitez manastirile,dar cand am batut apropoul intr o zi spunand ca pe o gluma mi au spus ca atata timp cat traiesc ei nu plec nicaieri. si se uita urat cand vorbesc despre calugari.nu stiu de ce le place sa ma vada nefericita.pe mine nu ma asculta niciodata,dar acum cand vreau sa iau o decizie importanta?cred ca nici atat.asta e o suferinta pt mine,ma nelinistesc gandurile astea.
vreau sa spun ca Dumnezeu nu ma lasa sa cad in deznadejde,imi vede suferinta si lacrimile si ma ajuta cand ma rog.nu vreau sa cad in inselare si sa cred in orice vis care nu poate fi de la Dumnezeu si poate fi manipulator,dar am visat odata ca eram pe niste dealuri frumoase si inverzite,pline de flori,era vara,era cald si f multa lumina(mi se pare cam ciudat acum pe anotimpul asta rece) si am vazut decat turnul unei biserici sau manastire,nu mi dadeam f.bine seama.era acolo asezata deasupra unui sat.simteam o bucurie f.mare si ma miram ca e cald afara.alta data mama mea a visat ca s a dus in vizita la o manastire si avea hramul de biserica tuturor sfintilor,a pierdut autocarul si s a intors in manastire ca avea senzatia ca uitase ceva,dar n a uitat nimic si a plecat,apoi s a pensionat.eu cred ca "acel ceva uitat" eram eu,dar nu i am spus.dupa ce a plecat am cautat pe net manastire cu hramul tuturor sfintilor.am gasit schitul comanca care mai are si hramurile sf.Ioan botezatorul si Maica Domnului,exact sfintii de care am nevoie,dar nu stiu daca e de calugari sau calugarite.are acelasi turn ascutit si din lemn daca nu ma insel ca manastirea din visul meu.mai demult am visat ca ma duceam in vizita la o manastire din lemn.alta data colea mea de serviciu mi a spus "ce frumos o sa fie vara.daca n o sa te mai vad?tu nici n o sa mai fi aici la vara",bineinteles ca nici ei nu i am spus nimic de manastire,nu e genul de om care sa inteleaga.eu atunci m am bucurat in sinea mea si ma tot chinuiam sa ma stapanesc sa nu le arat fericirea mea.simteam ca Dumnezeu nu ma uita si ma sprijina.cred ca multi or sa fie socati,dar nu mi pasa,eu vreu doar sa nu am obstacole pana ajung acolo.acum de cate ori ma duc in vizita la vreo manastire,am senzatia ca nu mai vreau sa plec si sa raman acolo.simt o tristete f. mare de parca as pleca si L as lasa pe Dumnezeu acolo.sa stiti ca e o diferenta sa stai intr un loc plin de Duhul Sfant.ma simt din ce in ce mai aproape de Dumnezeu si mai in siguranta acolo.de cate ori ma lupta gandurile si deznadajduiesc,dau o fuga la manastirea din orasul meu si cer ajutorul Domnului sa ma linisteasca si sa mi dea un raspuns,de multe ori chiar primesc.