Citat:
În prealabil postat de viorica23
cu 3 saptamani in urma l-am pierdut pe tata in urm aunei boli incurabile, dupa o lupta in care am avut timp sa ne obisnuim oarecum si noi si el cu deznodamantul.......nici el nu a plecat furios si nici pe noi nu ne-a lasat asa, doar tristetea ca ar fi putut fi altfel..........
|
"Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace, si raspuns bun la Infricosata Judecata a lui Hristos, de la Domnul sa cerem" ne rugam la fiecare Sfanta Liturghie.
Imi pare rau pentru despartirea, pe timp de cativa ani sau cateva decenii, de tatal dv. Dar, imi pare bine ca a avut un astfel de sfarsit pentru care crestinii se roaga. Putea fi altfel. Putea sa fie o moarte violenta, in care bietul suflet nici nu are vreme sa inteleaga ce i se intampla, necum sa se mai pregateasca pentru cele vesnice.
Citat:
|
Nadajduiesc sa gasesc un preot sau o persoana mai inteleapta aici care sa ma indrume...
|
Nu sunt preoti (care sa isi decline aceasta identitate, adica preoti in calitatea lor de preoti) printre utilizatorii forumului. Si doar va dati seama, din cele ce scriem, ca nu suntem nici persoane intelepte... Aici, de fapt, doar ne impartasim unii altora informatii si pareri. Atat. Preoti gasiti la parohia dv, unde se vor fi afland si cativa intelepti.
In privinta abtinerii de la exercitiul conjugal, nu am auzit sa fie restrictii in perioada doliului. Desigur, vorbim de relatii sexuale legiuite, adica in cadrul casatoriei, binecuvantate de Dumnezeu. Oamenii inventeaza tot felul de chestii. Auziti ce spune Dumnezeu: "Va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amandoi un trup". Prin urmare, este permis, iar in anumite situatii chiar obligatoriu sa fiti un trup cu sotul dv. Asta asteapta Dumnezeu de cand v-a casatorit.
Pe de alta parte, abstinenta conjugala, desi niciodata obligatorie pentru laici, este permisa, chiar incurajata daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
-este dorinta amandurora (acord comun al sotilor)
-este facuta din dragoste de Dumnezeu (nu fiindca asa zice lumea)
-corespunde unei perioade de inaltare spirituala prin post, rugaciune, alte fapte de credinta.
Acestea ni le spune tot Dumnezeu, prin Apostol (1 Cor 5-7)
In privinta adaparii sufletelor: este perfect adevarat ca sufletele mortilor se pot afla intr-o asemenea stare tranzitorie, intr-un fel de foc spiritual, incat simt nevoia sa se adape. Dar nu de apa au ele nevoie. Nici de covrigi. Ele au nevoie de rugaciuni, de fapte de milostenie, de marturia noastra in favoarea lor , de continuarea operei lor pentru Cristos daca va fi fost lasata neterminata si, mai ales, de Sfanta Liturghie. Numai acestea potolesc setea lor, grabind, daca este cazul, trecerea lor acolo unde nu le mai va fi niciodata sete, ci se vor adapa direct de la Aducatorul Apei Vii.
Iata, deci, ca tatal dv ar putea avea acum nevoie de dv, mai mult decat a avut in timpul vietii in trup. O singura rugaciune ii poate potoli setea mai mult decat toate paharele de apa pe care i le-ati dus pe cand el traia printre cei vii. De cate ori avea el nevoie de apa ? Macar de trei ori pe zi: dimineata, la amiaza si seara. Poate chiar mai des. Inca si mai des avea nevoie pe masura ce se apropia ceasul trecerii, cand gura i se usca. Asa puteti potoli setea tatalui dv: cu o rugaciune dimineata, la amiaza si seara. Poate chiar mai des.
Cu fratietate in Cristos,
M.D.