Citat:
În prealabil postat de AlinB
Asta o spune crestinul din tine sau individul frustrat ca cei din jurul nu se ridica la inaltimea asteptarilor lui, punandu-si mai degraba problema "ce fac ei pentru mine" decat "ce as putea face eu pentru ei"?
|
O dupa amiaza mohorata la manastirea X....
Credinciosii se indreapta grupuri, grupuri catre Sfanta manastire.. mai e putin si se oficiaza slujba de seara...
Cateva persoane mai evlavioase, , adunate in jurul moastelor sfantului X.... unii citesc din carticele altii fac rugaciunea dupa putinta... in genunchi sau in picioare.... Ma asez la "coada" si astept cuminte sa imi vina radul la inchinat sfintelor moaste...Doresc sa iau putin mir de la candela sfantului... am adus si ceva ulei, patita fiind de la ultima vizita in care am fost certata ca cer prea mult mir de la candela.
In altar nici tipenie de vreo fatza bisericeasca... in curtea manastirii nici atat... Doresc sa respect "regulile" de a nu lua mir fara binecuvantare....
Observ intr-un colt al bisericii o femeie mai 'evlavioasa", ma indrept glont catre ea si cer politicos niste sfaturi.. femeia ma percepe ca pe un extraterestru(?!?)....raspunsul si uitatura ei urata mi-o confirma...
Ies in curtea manastirii.. acolo alte grupuri de evlavioase, spre norocul meu din acelea super binevoitoare si atot stiutoare.. care mai de care isi da cu parerea... explic ca sunt in mare graba.. si ca este o chestiune de viata si de moarte de a lua mir de la candela sfantului..ridica neputincioase din umeri!!!!! Mi se raspunde ca nici macar femeile care au dezlegare sa imparta sfantul mir, nu se afla prin zona si nici nu se vor afla curand...
Din nicaieri apare un calugaras grabit, cu o infatisare placuta, inalt si subtire ca o trestioara... EL ESTE SALVAREA MEA!!(spun cu naivitate in sinea sinelui meu!)... fug catre el si indraznesc sa cer binecuvantare ptr a lua mir.. explic pe foarte scurt situatia mea...
Oarecum fastacit si inrosit, raspunde ca este in practica la aceasta manastire si prin urmare nu imi poate da binecuvantare!!!!!
Ma intorc la femeile binevoitoare.. toate insista in cor sa astept pana dupa terminarea slujba desi le-am repetat ca din motive doar de mine si de Dumnezeu stiute nu pot participa...
Persoana care ma insotea vocifereaza neintelegand tot acest penibilism... evlavioasele replica ca o banda de magnetofon, aceiasi propozitie: ESTE SFANTA MANASTIRE AICI!!!!ESTE SFANTA MANASTIRE AICI!!!!
Plecam agale cu privirea in pamant, si lacrimi in ochi ... si totusi, sfinte X, te iubesc atat de mult, tu stii toate durerile si lacrimile sufletului meu... de ce atata filosofie ptr a lua putin mir de la candela ta?
Undeva, intr-un coltisor al memoriei, apar in graba versurile din poemul maicii TEREZA:" pana la urma, este doar intre tine si Dumnezeu, nu a fost niciodata intre tine si ei!!!!!"