[Krautrock]

În prealabil postat de Moroco

Nu crezi ca diavolul nu te lasa sa crezi?.. ca nu te lasa sa vi?... ca daca te vede ca crezi si ca vi atunci te ia, te ispiteste sa te auto-tzepuiesti si sa te duci inapoi in lume unde ca premiu de consolare iti da zmeura de aur pentru cel mai prost actor in cel mai tzepuitor film... horror?

Diavolul n-are nicio legatura cu ceea ce credem sau nu credem. Oamenii cred ceva doar daca au dovezi. Nu e nevoie totusi ca dovezile sa fie si "adevarate". Insa trebuie sa aiba ceea ce numim "putere de convingere". De pilda, unii pot fi convinsi de adevarul celor mai aberante idei. Daca omul accepta o dovada aberanta poate fara probleme ajunge la idei aberante. Marea intelepciune e sa ne putem demonta convingerile sau credintele astfel incat, ajungand la fundamentele ce stau la baza lor, sa putem stabili ce e in regula si ce nu e in regula.

Si ca sa dau un exemplu, ma voi referi la ideologia nazista. Desigur, am sa simplific putin lucrurile pentru ca spatiul acestei postari nu-mi permite sa ma lungesc cu toate detaliile necesare. Conform ideologiei naziste, evreii ar trebui izolati de restul societatii, internati in ghetouri, lagare, siliti sa nu se reproduca si chiar eliminati cu totul. De ce? Pentru ca sunt o rasa inferioara. Pai cum? Exista rase superioare si rase inferioare? Nazistii spun ca da. Orice popor e animat de un asa numit Volksgeist (spirit al poporului) care confera indivizilor acelui popor anumite caracteristici cum ar fi: inventivitate, stupiditate, harnicie, lene, altruism, egoism, pofta de bani, cumpatare, tendinta de a se imbuiba etc. Un popor cu trasaturi pozitive apartine unei rase superioare. Unul la care predomina trasaturile negative tine de o rasa inferioara. Ba chiar se poate contura o ierarhie a raselor, potrivit ideologiei naziste: germanicii, romanicii, slavii si la gramada evreii, negrii precum si alte popoare de acest fel. Vedeti cum am descompus acest tip de gandire. Unde am ajuns? Probabil chiar la fundamentele ei. Si ce anume nu e in regula? Tocmai intelegerea conceptului de "spirit al poporului" in sens biologic. La poetul si filosoful Herder care il foloseste pentru prima oara "spiritul poporului" era inteles intr-o acceptiune culturala. La el nu existau culturi superioare si inferioare, ci doar diferite. Problema a aparut atunci cand semnificatia acestui termen a fost pervertita de nazisti. Deci iata cum putem demonta temeiurile unei idei aberante si putem afla unde se afla buba. N-o facem de obicei pentru ca ne temem sau ne e rusine sau nu vrem sa iesim din orizontul nostru de confort si sa ne testam propriile credinte sau convingeri. Avem aceasta putere, dar nu vrem. Suntem bine asa cum suntem si ca sa fim impacati cu acest lucru, spunem ca Diavolul ne manipuleaza si nu ne lasa sa vedem lucrurile clar. Diavolul e doar o scuza.

În prealabil postat de Moroco

Daca esti in lume slujind lumii pacatoase care te desparte de Dumnezeu nu-ti dai seama ca diavolul pentru tine e cel mai bun prieten si regizor care te ajuta la nevoie sa joci precum iti canta in struna?

Lumea e ceea ce este. Pentru ca despre ceea ce nu este nu putem vorbi, ba chiar n-ar avea sens sa vorbim. Cineva spunea odata ca lumea e ceea ce se petrece. Cum sa vorbesti despre ceva ce nu se petrece (adica nu s-a petrecut vreodata, nu se petrece acum si nu se va petrece niciodata)? Atat timp cat existam suntem in lume. Ne putem izola de ea? Doar atunci cand nu mai existam in ea. Dar in acest caz, mai degraba lumea se izoleaza de noi si nu invers. Exista la romani expresia "si-a pierdut viata" despre cineva care a murit. Sensul ei real e de fapt "viata l-a pierdut pe el", intr-un mod oarecum analog celui in care iti pierzi niste bani din buzunar. Tot ceea ce se petrece in lume e lumesc. Lumeasca e bucuria si necazul, lumeasca e asceza si desfranarea si lumesti sunt raul si binele. Mai ales ultimele doua. Lumea e pacatoasa? Ma tem ca nu inteleg o asemenea propozitie. Dar ce inteleg e ca unii oamenii sunt plini de rautate, plini de nepasare, plini de invidie etc., insa nu sunt asa pentru ca lumea e asa, ci pentru ca asa sunt ei. Iar despre lume spunem ca e rea pentru ca in ea exista oameni rai. Si pentru ca imi place uneori sa ma joc cu cuvintele pentru ca astfel ele isi pot dezvalui ascunzisurile, e interesant ca in limba romana se poate spune ca oamenii rai nu sunt "ca lumea", adica nu sunt asa cum ar trebui sa fie niste oameni.

In concluzie, nu trebuie sa ne ferim de lume, ci trebuie sa ne ferim de rau.

În prealabil postat de Moroco

Nu discuta cu mortii, cu lumea, cu diavolii ca pana la urma o sa lasi dupa ei uitand ca orice om ce vrea sa fie cel mai destept, o sa cedezi.

Cum sa discuti cu mortii? E ca si cum ai discuta cu peretii, adica cu nimeni.

În prealabil postat de Moroco

Deci diavolii or sa te chinuie abea cand incerci sa te rupi de ei si de duhul lor, de duhul lumii.

Lumea nu are un duh. Lumea e tot ceea ce se petrece.