Citat:
În prealabil postat de Iorest
Există călugări sau pustnici care mor neștiuți de nimeni și totuși au nădejdea învierii, nu li se fac nici parastase pt că sunt neștiuți.
Pragmatic vorbind fiecare dintre noi ar trebui să ne concentrăm să dobândim mântuirea în așa fel încât să nu avem nevoie de parastase, că poate nu o să aibă cine să ni le facă.
Ce se întâmplă în cazul oamenilor care mor fără urmași, văduvi și nu le face nimeni parastas ?
Noi facem parastas pt că mulți oameni au fost puturoși duhovnicește din lipsă de educație religioasă, dormeau acasă binemersi în timpul Liturghiei, au murit nespovediți, făceau glume cu ale Bisericii, nu luau în serios, dar sunt și oameni care s-au mântuit.
De pildă și părintelui Iustin Pârvu i se face parastas până la canonizare, dar nu cred că nu s-a mântuit.
|
Biserica îi pomenește pe toți știuți sau neștiuți și pe cei care tu îi consideri puturoși duhovnicește.
Datoria ta , este să-i pomenești pe ai tăi și cei dragi ție , fără a emite judecăți nefolositoare.
Apoi , eu am scris destul de clar :
Sufletele celor mutați la Domnul așteaptă de la noi rugăciunea și milostenia făcută în numele lor, ca jertfă adusă lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor