Biserica Domneasca Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul -VASLUI(PART 3)
Initial pardoselele bisericii Sf. Ioan trebuie sa fi fost din piatra, dar, precizeaza G. Bals, "nu este exclus sa fi fost de dale de pamant ars si smaltuit", asa cum s-a gasit in alte biserici ctitorii stefaneniene.
La 1890 biserica avea dusumele.
Ferestre mici, dreptunghiulare, incadrate de ciubucuri rotunjite si in cruce, de tip gotic, bastard, atribuit pietrarilor moldoveni.
In ceea ce priveste materialele folosite de constructorii din acea vreme, cercetatorii au ajuns la concluzia ca piatra bruta a fost primul material utilizat, ulterior folosindu-se si piatra de talie, adica o piatra "cenusie, tare si negeliva", dupa cum afirma G. Bals.
Caramida, de variate dimensiuni, bine arsa, de calitate superioara, a reprezentat, alaturi de piatra, elementul constructiv primordial.
Ca liant, a fost folosit mortarul din var alb, in amestec cu caramida pisata, rar pietricele, lipsind nisipul.
Pe baza acestor materiale, mesterii constructori, zidari, calfe de pietrari, pietrari cioplitori au executat o zidarie foarte ingrijita, ca instrumente folosind dalta, ciocanul simplu si cel cu zimti, precum si clestele.
La fel, varul era stins cu multa ingrijire, iar rosturile la zidarie si la caramizile aparente sunt relativ subtiri. Tuful calcaros, usor, este folosit cu precadere la construirea boltilor si pandantivelor. In pandantivi se incastrau oale de rezonanta, ca elemente absolut necesare amplificarii sonore in naos, in ambele abside laterale existand stranele de cantareti bisericesti.
Tencuielile interioare au fost executate din var alb, amestecat cu mortarul necesar zidariei, caramida pisata si uneori pietricele. Pentru straturile destinate zugravitului, varul alb se amesteca cu calti.
La acoperisuri, sarpanta sustinatoare a invelitorilor era din lemn. Pentru aerisirea podului, deasupra boltilor existau rasuflatori. Invelisurile erau din sita sau tigla.
Usa de la intrare prezinta un arc frant.
Biserica a fost reparata intre anii 1889-1890 si pictata in ulei in anul 1894 de catre George Ioanid, elev al pictorului Gheorghe Tattarascu.
In urma cutremurului din 1940 pictura a fost reparata de zugravul Sebastian Constantinescu.
Surse: I. Olaru, A. Andronic, M. A. Zup - "BISERICA DOMNEASCA SF. IOAN BOTEZATORUL DIN VASLUI, INALTATA DE STEFAN CEL MARE IN 1490-IMPORTANT MONUMENT DE ARTA MEDIEVALA RELIGIOASA ROMANEASCA", in Anuarul Muzeului Judetean "Stefan cel Mare" Vaslui, XII-XIV, 1990-1992
|