adrian sau nairda,
poi Hristos cand se refera la farisei shi iudei drept fatzarnicule, este in ideea ca aceia in loc sa asculte shi sa respecte porunca din adancul inimii, cinstitzi shi sinceri, o faceau, o faceau in folosul fetzei lor pe lanaga ca o faceau fara dragoste, fara adevaratele sensuri shi rosturi ale poruncilor, deci le faceau de spoiala. Shi ala este sensul fatzarniciei, adica nesinceritate shi ascultare defectuasa fatza de Dumnezeu cand e vorba de un sarac, un strain, un aproape etc... dar eu ma refeream la ce se incetatzeneshte in firea noastra ca noi in loc sa fim nefatzarnici fatza de Hristos, devenim nefatzarnici tocmai fatza de fatzarnicie, astfel ca dand socoteala la fatzarnicia lumeasca din noi care este o stapana blestemata, dobandim prefacuta nefatzarnicie care este cea mai vicleana fatzarnicie ca ishi zice shi ii pare nefatzarnicie, dar asta nu provine din ascultarea de Dumnezeu shi a poruncilor sale, ci din chipul lumesc, deci este fatzarnicia rezultata din nefatzarnicia fatza de fatzarnicie, adica nevrand sa aratam ca fatzarnicii ne fatzarnicim in asha hal incat pare nefatzarnicie... dar noi tot fatzarnicie facem, ca nu tzinem seama de dragoste shi de porunci shi de Hristos, ci de cum ne inchipuim ca arata fatza noastra in ochii oamenilor, dar nu ne pasa de cum e in ochii lor ci doar de aia care ne-o inchipuim noi ca e in ochii lor, in fine defapt ramanand fideli defapt dorintzei de a lua slava/lauda de la oameni, dar facand cat de mult putem in noi ca sa nu se vada shi sa nu para ca asta facem, deci neprefacuta prefacatorie... adica actoria perfecta, adica acela ce te convinge perfect in film ca nu se preface, ca nu e film shi ca e real ce se intampla acolo, dar filmul acum e in fatzarnicia ta proprie. :(:(??????:|
|