View Single Post
  #42  
Vechi 23.06.2018, 13:55:51
Iorest Iorest is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 04.08.2016
Religia: Ortodox
Mesaje: 978
Implicit

Citat:
În prealabil postat de fallen Vezi mesajul
Cat despre cruzimea fata de animale am.fost acuzata chiar pe acest forum ca am făcut injecție letala la un animal.de companie în loc sa îi tai gatul ca la porc, găini sau sa îl otrăvesc cu otrava de șobolani. Plus ca am fost acuzata ca fac ceva imoral pt ca lucrez la magazin pt animale și incyrahez oamenii sa cheltuie bani pt animale în loc sa îi dea de pomana la săraci.

Ar fi multă lume surprinsă să vadă câteva istorisiri din Patericul Atonit despre purtarea de grijă față de animale a cuvioșilor, cred că s-ar putea înființa un thread numai pentru tema aceasta.
Până atunci două istorisiri.

Părintele Gherontie, care era în ascultare și a plecat la Metocul de la Kalamitsion, cum i s-a spus să facă, era un adevărat îngrijitor și ocrotitor iubitor al animalelor.

În fiecare după amiază, animalele veneau la Kalamitsion ca să-și stingă setea în apa proaspătă de acolo. Și de îndată ce auzeau vocea lui spunând «Veniți, veniți», ele se apropiau de părintele Gherontie, își frecau capul de pieptul lui și apoi plecau.

Dacă lipsea vreun animal dintre cele ce se înghesuiau în jurul lui, părintele Gherontie se ruga Sfântului Modest și apoi ieșea să-l găsească. De asemenea, dacă unul dintre ele era bolnav, se ruga aceluiași sfânt și animalul se vindeca.

În timpul acelor ani, măcelari din Salonic cumpărau animalele mănăstirii și toate veniturile din vânzare erau date de mănăstire ca ajutor pentru școlile înrobite ale națiunii.

Părintele Gherontie era supus și grijuliu, ca să nu calce ascultarea părintelui său. El era admirat pentru aceasta de toți frații. Într-o zi, frații l-au întrebat cum a devenit așa blând și supus și el le-a spus:

– Când eram în lume, eram tulburat de toate: capre, oi și vite. Eram supărat, țipam și le loveam fără nici un motiv.

Când am venit aici, am auzit în una dintre povestiri despre Varlaam, că în timp ce lovea un animal, Dumnezeu l-a făcut pe animal să vorbească: «Ce ți-am făcut, că mă lovești?». De atunci, o mare schimbare a avut loc în mine și am hotărât să am grijă cu plăcere de animale. Ca urmare, animalele se supun cu bucurie și vin aproape de mine, de îndată ce le chem.
Urmând această schimbare a minții, pacea a venit asupra mea, împreună cu blândețea în sufletul meu. Iarna sunt foarte trist, pentru că nu sunt grajduri, numai câteva colibe de paie unde trăiesc ele. Dimineața merg prin frig să caute mâncare și seara, ele sunt fericite să se întoarcă în acele colibe de paie.”


***
„ Odată, un tânăr vizitator s-a smintit când l-a văzut pe binecunoscutul părinte Grigorie mângâindu-și pisica și l-a clevetit.

Însă s-a întâmplat în așa fel că tânărul acela care l-a judecat pe bătrân a devenit mai târziu nevoiaș, în Turcia, și a mers la ambasador ca să-i ceară o slujbă.

– Nu am nimic ce să-ți ofer cu excepția faptului că am nevoie de cineva ca să-mi îngrijească câinele; dacă iei slujba, poți să te hrănești cu tot ceea ce rămâne după ce a mâncat câinele.
Tânărul a acceptat slujba, deoarece atunci el nu avea nici măcar o bucățică de pâine ca să mănânce. Însă când și-a venit în fire și și-a dat seama de starea groaznică în care se afla, el s-a gândit că aceea era o pedeapsă pentru că l-a judecat pe părintele Grigorie. Când a avut prilejul, el a plecat cu vasul la Sfântul Munte, la Schitul Sfânta Ana Mică, unde s-a închinat în fața părintelui și i-a cerut iertare.

Părintele Grigorie i-a spus:
– Fiul meu, am știut că m-ai judecat și că dușmanul sufletelor noastre te-a trimis departe, dar m-am rugat Sfintei Ana ca să te aducă înapoi și ea te-a adus. Totuși, ai grijă! Nu-i judeca pe călugări, pentru că ei de multe ori își ascund virtuțile și se prefac că sunt proști, ca să nu fie lăudați.”
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.

Last edited by Iorest; 23.06.2018 at 14:00:32.
Reply With Quote