[Krautrock]

În prealabil postat de Demetrius

In alta ordine de idei, daca pui la indoiala Legile, poruncile si invatatura Bisericii, te razvratesti impotriva lui Dumnezeu si vei culege roadele indoielii tale.

Te sfatuiesc sa-ti revizuiesti cat de urgent menatlitatea.

Cu alte cuvinte, daca mai iti pui multe intrebari o incurci!

Chiar! De ce decalogul priveste cu ochi buni robia, pedepsirea copiilor si gelozia lui Dumnezeu? Sunt intrebari pe care un om si le pune firesc in urma lecturii Bibliei. Si nu sunt singurele. De exemplu, de ce Dumnezeu se razgandeste in legatura cu Saul? La inceput l-a pretuit, iar mai apoi nu i-a mai convenit. N-ar fi putut sa aiba o atitudine constanta fata de acest amarat de rege, mai ales ca stia de dinainte ce are sa se intample atunci cand acesta il va ierta pe regele Agag? De ce lui Dumnezeu ii place sa comande masacre, cel pe care i-l comanda lui Saul, dar si lui Iosua? Stim povestea cu cucerirea Ierihonului, nu-i asa? De ce lui Dumnezeu ii place mirosul de jertfe, arderi de tot sau cum vreti sa le numiti? Adica ce e cu comportamentul acesta de Baal sau Astarte? De ce Dumnezeu in varianta Hristos are nevoie de minuni ca sa-si castige adepti? Oare evanghelia pe care o rosteste e prea slaba? Si de ce, daca nu a reusit sa ne convinga ca el e calea, adevarul si viata, ne ameninta cu pedeapsa vesnica a iadului? Iata doar cateva intrebari.

Un om care pune suflet in lectura Bibliei va fi afectat de asemenea intrebari si chiar daca i se va da raspuns, s-ar putea ca ele sa persiste undeva intr-un colt al mintii sale. Iata de ce trebuie sa citim Biblia cu calm. De fapt, Biblia trebuie citita ca o carte, nu ca o condamnare la moarte. Si mai ales e bine sa luam lucrurile pe care le citim ca atare si nu, incercand sa cautam propriile coerente in aceasta carte, sa incurcam lucrurile si mai mult. Scrie acolo ca lumea a fost facuta in 6 zile? O vom lua de buna. Zile, nu eoni sau eu mai stiu ce ale traznai. Scrie sarpe? Sarpe sa fie, nu draci sau alte lighioane. Scrie ca Noe a luat in corabie toate vietuitoarele pamantului? Pe toate le-a luat. Nu ne mai incurcam cu bacterii, trogloditi, diavoli tasmanieni, pasari Dodo sau alte jivine precum speciile de ciclide care cresc doar in lacurile Malawi sau Tanganika si nicaieri altundeva. Si nu ne intereseaza cum le-a adunat Noe pe toate. De ce nu ne intereseaza? Pentru ca nu scrie nimic despre acest lucru si pace! In felul acesta Biblia nu prezinta niciun pericol pentru mintea noastra. De altfel, daca citesti aceasta carte mereu cu teama ca ti se prabuseste credinta, mai bine n-o citi, ca tot n-ai s-o pricepi. Nu cauta in Biblie ceea ce nu se afla in ea. Nu introdu in Biblie propriile tale probleme deoarece risti sa citesti despre propriile tale probleme, nu sa intelegi cartea. Unii, citind Apocalipsa, se apuca sa calculeze data cand se va sfarsi lumea (am vazut chiar un calugar ortodox facand asta). Asta au introdus in lectura lor, cu asta au ramas. Asta au cautat, asta au gasit. Cred ca e mai bine sa nu cauti nimic atunci cand citesti aceasta carte. Poate gasesti ceva, totusi.

Si ca sa revin la problema initiala: sunt imorale poruncile lui Jahweh? E o intrebare aiurea. Ele sunt in primul rand legi. Cu legile nu se discuta. Pentru autorul Genezei, ele sunt de origine divina. Daca veti avea curiozitatea de a citi codul lui Hammurabi, veti observa ca el incepe cu o introducere in care ni se spune ca zeul Marduk l-a pus pe Hammurabi rege pentru ca in tara sa domneasca ordinea si dreptatea, de unde deducem ca legile acestea ar fi de origine divina. Ca o observatie, uneori cand citesti Biblia nu strica sa arunci cu privirea pe alaturi, prin cultura umanitatii, ca poate gasesti analogii interesante.

Dar pana la urma ce e cu robia aceea sau cu gelozia lui Dumnezeu? Ele par cam imorale. Ei si? Oare e mai moral sa furi robul altuia decat sa nu il furi? Ca problema aici e de a atenta la bunul altuia, nu ca respectivul are sau nu robi. Pentru societatea evreilor de acum 3000 de ani a avea robi era cat se poate de normal, la fel cum pentru societatea noastra e cat se poate de normal ca Google sa te spioneze la tot pasul. Si la fel cu Dumnezeul gelos. Intr-o lume politeista in care apare la un moment dat un zeu suprem, nu e normal ca restul zeilor sa fie pusi pe planul secund, iar adeptii cultului lui Jahweh sa considere toti ceilalti zei ca fiind niste idoli pe care zeul lor doreste sa ii distruga? Atunci cand citim Vechiul Testament avem impresia ca evreii care aveau un singur Dumnezeu erau uneori tentati sa se inchine la zeii altor popoare. Oare situatia nu e chiar pe dos, iar evreii sa fi fost initial politeisti, insa la un moment dat in sistemul lor religios sa se fi dezvoltat un cult al unui zeu unic? Parca povestea devine mult mai coerenta daca o judecam astfel. Dar asta e o alta poveste.

În prealabil postat de CristianR

Ne batem prea mult capul cu Vechiul Testament, şi asta din pricină că îl ignorăm pe Noul, în care Hristos ne-a arătat adevăratul chip al Tatălui.

Daca nu ne batem capul cu Vechiul Testament, ci doar cu Noul Testament, vom putea spune multe despre Noul Testament, dar mai putine despre Vechiul Testament. Chiar daca vom considera Noul Testament o interpretare sau un comentariu al Vechiului, eu cred ca e destul de util sa citim sursa pentru a vedea de ce interpretarea e asa cum e. Asta doar daca consideram ca nu ne duce mintea indeajuns sa intelegem sursa si avem neaparata nevoie de interpretare. Caz in care slabe sanse sa pricepem chiar si interpretarea. Mai e insa un lucru: s-ar putea totusi ca interpretarea sa spuna cu totul altceva decat sursa la care se refera, deci s-ar putea ca interpretarea sa introduca propriile teze in sursa pe care vrea sa o lamureasca, lucru despre care am vorbit ceva mai sus atunci cand spuneam ce se intampla cand cineva introduce propriile probleme in cartea pe care incearca sa o inteleaga. Daca n-am voie sa-mi pun o asemenea ipoteza, desigur lectura Vechiului Testament poate fi pentru mine, credinciosul, un lucru destul de periculos, pentru ca mi-as da seama singur de diferente.

În prealabil postat de CristianR

N-a fost abrogat, dar i s-a făcut un upgrade. S-a adoptat un nou Cod de procedură, prin Legea Nouă, a harului. Avem, în Hristos, cea mai bună interpretare a Legii Vechi:

''Care este cea mai poruncă din Lege? Să-l iubeşti pe Dumnezeu din totu cugetul tău, din toată inima ta, cu toată puterea ta; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci sunt toată Legea şi Prorocii."

Acesta e cuvantul: interpretare. Fiecare cu interpretarea lui. Fiecare scoate dintr-o carte acele lucruri pe care le introduce.

În prealabil postat de CristianR

La fel e şi în privinţa robilor. Dacă aplici această lege a iubirii, nu mai este, practic, rob. De aceea, atunci când în istorie a avut loc dezrobirea, mulţi dintre cei eliberaţi au preferat să nu plece de la stăpân, dacă acesta era bun.

Domnule CristianR, cei despre care vorbeste porunca a 10 erau chiar robi. Pentru unii situatia era chiar neplacuta. Cat despre istoria cu dezrobirea, lucrurile intr-adevar s-au intamplat asa, unii dintre robi au ramas la stapanii lor? Unde sa fi plecat? Cu ce sa supravietuiasca? Ma uit cum unii robi ai zilelor noastre trudesc prin fabricile capitaliste cate 12 ore pe zi pentru niste bani marunti si nu comenteaza cand li se cere sa faca ore suplimentare. Credeti ca din placere fac asta? Unde sa se duca? Cu ce? In cazul lor nu se aplica legea iubirii, ci legea lui "rabd pentru ca ca n-am cum altfel". Unde vedeti dumneavoastra sa se aplice legea iubirii la robi? Ca e bine, ca e rau... pe vremea aia era in regula si basta! Ei, chiar si dupa cateva milenii era in regula. Biserica din Tarile Romane a avut robi tigani pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Care e problema! Textul poruncii a zecea nu spune nimic despre nicio lege a iubirii ci doar despre furt. Iar exprimarea e cat se poate de clara si precisa cu aplicatie la cazuri concrete ca sa mai trebuiasca sa o interpretam pornind de la ideea de iubire a aproapelui. Hotia e tot hotie, indiferent de unde porneste. Eu as putea reduce cele 10 porunci la una singura: nu fiti oameni fara minte. E tot o interpretare. Dar ce folos, ca pierd tocmai detaliile care dau farmec povestii si care mai ales serveau la structurarea societatii din acea vreme.

În prealabil postat de Alex89

Hai sa cadem de comun acord si sa spunem ca Dumnezeu a fost brutal (n-avea cu cine) inainte sa fie iubitor.

Nu trebuie sa cada nimeni de comun acord. Lucrurile stau chiar asa. Dumnezeul Vechiului dar si al Noului Testament are toate atributele umanitatii: se supara, ii pare rau, iubeste, se imprieteneste cu oamenii, umbla prin gradina sa, isi admira lucrarea, i se face mila etc. Biblia e orice, dar nu si plictisitoare.

În prealabil postat de CristianR

Nu putem cădea de acord cu asta. Dumnezeu a fost iubitor încă de când a creat lumea şi omul.

Atat si nimic altceva? Cei care cauta doar aceasta sa nu se mire ca se vor plictisi cand citesc.

În prealabil postat de CristianR

Poate fi brutalitatea o însuşire bună?

Nu, dar genereaza suspans.

În prealabil postat de Demetrius

Adam si Eva traiau in concubinaj(ca nu era cine sa le faca cununia) si dorinta de impreunare era absolut naturala, ca si nasterea, insa Dumnezeu le-a interzis sa mai "guste" deoarece ajunsesera la desteptare sufleteasca. Adam si Eva nu erau singurii oameni, ci primii care atinsesera desteptarea sufleteasca si de cand li s-a interzis, ei nu s-au mai putut abtine pentru ca ei nu s-au abtinut niciodata, iar "sarpele" simturilor le-a intunecat mintea si au cazut omeneste in greseala... naturala, care devenise intre timp pacat numai daorita interdictiei primite.

Oameni buni, voi ati citit vreodata Biblia? Ca parca vorbiti despre alta carte.

Gata, nu mai scriu!