[laurastifter]

În prealabil postat de fallen

Din pacate intrebarea asta ti se pune si la interviuri si uneori chiar si in aplicatiile on-line.
Ce ai putea sa spui ca sa obtii si postul si nici sa nu minti?
Nu ca nu ai vrea sa iti faci un proces de constiinta, din cand in cand, dar cred ca oricine prefera sa o faca la spovedanie, si nu la un interviu de angajare.
Tu ce ai spune?
De exemplu, eu as spune asa : mie imi place sa fiu sincera. Unde o pun, la calitati sau la defecte? Nu-mi place sa mint, mi-e sila sa ma prefac. Chiar daca incerc s-o fac, se vede pe fata mea. Unde sa ma angajez cu "calitatile" astea, in politie?
In rest nu-mi mai vin altele in cap, decat o lunga lista cu defecte.

Da, sigur că este preferabil să-ţi faci procesul de conştiinţă în faţa duhovnicului sau în faţa unei alte persoane în care ai încredere, decât în cadrul unui interviu de angajare. :)
Felicitări pentru calităţile pe care le-aţi menţionat!!
Voi încerca să enumăr şi eu câteva calităţi şi defecte personale.

Calităţi:
1. credinţa neîndoielnică în Dumnezeu,
2. sinceritatea,
3. optimismul,
4. consecvenţa,
5. simţul umorului.
Desigur, toate calităţile menţionate se datorează iubirii lui Dumnezeu, fiind daruri ale Sale, iar nicidecum meritele mele.

Defecte:
1. încăpăţânare,
2. restanţă la smerenie (de exemplu, acum îmi este mult mai uşor să-mi identific calităţile decât defectele) :),
3. tendinţa de a uita ce am de făcut (de exemplu, uit că am de dat un telefon etc),
4. dezinteresul total faţă de activităţile care nu-mi plac sau mi se pare că nu-mi sunt utile,
5. tendinţa de a-i judeca (doar în gând) pe anumiţi semeni (de exemplu, pe atei sau pe cei duplicitari şi dispuşi să accepte compromisuri morale).

Calităţile pe care le-am menţionat se datorează lui Dumnezeu, iar defectele, lipsei mele de maturitate în viaţa spirituală. :)

Slăvit să fie Domnul!