[glykys]

Uf, anonimule, bine ar fi sa te rogi pentru el, sa ii lumineze Dumnezeu mintea!

Credinta fara fapte e moarta (preotul le tot repeta babutelor ca degeaba tin ele post si merg la biserica zilnic, daca isi omoara aproapele cu vorbe de venin), dar nici faptele bune care nu izvorasc din credinta nu au folos duhovnicesc. Nu zice nimeni ca nu au niciun folos, pentru ca Domnul nu va lasa nerasplatita (aici sau pe lumea cealalta) nicio fapta buna, si El cu siguranta vede inima buna a prietenului tau. Se prea poate ca pentru aceste fapte bune sa ii daruiasca in aceasta viata anumite ocazii, mai speciale, prin care sa ii dea credinta. Si aici, pe forum, vei gasi multi oameni care au ajuns mai tarziu de la ateism la credinta, prin niste imprejurari deosebite.

Fireste ca sunt si atei foarte milostivi, sunt si non-ortodocsi foarte milostivi, sunt si ortodocsi doar cu numele, foarte rar intalnesti un om cu adevarat drept, care sa respecte poruncile. Dar se spune undeva in NT ca si dreptul de-abia se mantuieste. Asadar... multi chemati, putini alesi.

Nimeni de aici nu iti va spune ceea ce doresti tu sa auzi, anume ca in starea aceasta, de necredinta actuala, se poate mantui numai cu faptele. Ar insemna ca Hristos a venit degeaba pe pamant sa se rastigneasca pentru noi, daca noi ne puteam mantui prin propriile puteri. Nimeni nu se poate mantui singur, fara Hristos, oricate fapte bune ar avea. Ar fi si absurd, sa stai la masa cu El, dupa ce o viata intreaga nici nu ai vrut sa auzi.

Nu deznadajdui si roaga-te pentru el! Altceva nu ai ce face.