[Carina Laura]

Multumesc Alin, asta e tot ceea ce gasisem si eu, insa desi e frumos si adevarat ce scrie, e putin cam elaborat...daca nu voi gasi altceva probabil o sa aleg niste fraze de aici...Vad ca pana la urma s-a creat o polemica...noi am putea foarte bine sa trecem si cu vederea, sau sa mergem cum ziceti unii cu un la multi ani si o floare...poate ca nefiind in locul nostru e greu de inteles. Cand esti in afara, lucrarea si jertfa preotului, a familei lui, a oamenilor din jurul lui, sunt mult mai evidente decat in tara...acest preot a venit in orasul asta de 9 ani, trimis din Ro, tocmai cand terminase de renovat biserica din satul unde primise parohie. A venit la 30 ani, cu 2 copii, si preoteasa....de 9 ani noi nu avem o biserica sau un spatiu propriu unde sa facem slujbele duminica, ne-au dat o sala pt cateva ore, si stau la usa sa ne scoata afara cand ne scade timpul, ne tinem obiectele de cult, vesminte, liturgier si ce mai e nevoie intr-un dulap..in fiecare Duminica aranjam sala sa para o biserica si apoi dupa slujba o facem din nou sala de conferinte....de Sfintele Pasti mereu merge parintele saracul efectiv cu cersitul unei biserici pt noaptea de inviere pe la catolici..abia am reusit sa cumparam un teren pt biserica, dar nu ne lasa sa construim pe el...preoteasa se ocupa de copiii nostri...are acum 4 ai ei, si unul pe drum....in biserica e sigurul loc de unde copiii nostri mai pot invata traditiile noastre si tot ce tine de acasa, altfel vor uita de unde vin, si ca sunt romani. Oamenii astia se jertfesc atat de mult pt misiunea lor, incearca cum pot sa ne tina uniti, noi suntem adunati care de unde...unii dintre noi nici nu mergeau la biserica inainte sa vina parintele aici...adica ne-a luat de jos cum s-ar zice...sunt mai multe si mai complexe lucrurile, si ar fi multe de zis...parintele mereu canta un la multi ani in bisrica celor care sunt sabatoriti, fie cu numele, fie ca zi de nastere, ca sa ne atraga si sa ne tina pe toti aproape, ne intalnim si la biserica, si dupa mergem uneori la un gratar pe terenul parohiei...cand e un botez sau o nunta, mergem aproape toti...am devenit oarecum un fel de familie, in care primim pe cei care vor sa vina...de asta vrem sa facem mai mult decat un simplu la multi ani...pentru amandoi....pt ca macar odata pe an sa le spunem ca le suntem recunoscatori pt tot...Inainte sa vin aici, nu-mi dadeam seama ce binecuvantare e sa pot sa-mi fac cruce cand trec pe langa o biserica, sau sa intru in biserica si sa o vad pictata, cu lumanari si candele palpaind...la noi icoanele stau sprijinite pe scaune...unii ortodocsi care tin la aspectul bisericii nici nu vor sa faca un botez sau o nunta la noi, se duc la rusi sau la greco catolici pt ca ei au biserici...e greu.