Citat:
În prealabil postat de Moroco
...Problema pe care nu o înțeleg este că la Facerea oamenilor nu li s-a promis viața veșnică ci li s-a dăruit viața veșnică cu condiția respectării legilor Raiului, ei la început trăind practic nemurirea și veșnicia.
Deci poate că și sf. Petru7 are dreptate când spune că promisiunea a fost dată abea după ce oamenii au pierdut viața veșnică, după cădere căci autunci începuseră veacurile, timpul, vremelnicia și abea atunci avea rost orice promisiune prin care să-și redobândească speranța. ...
|
Oare si tu citesti si crezi (fara sa-ntelegi)?
La Facere nu li s-a mai promis cea ce fusese promis din veci.
La inceput, "inainte de cadere", oamenii nu traiau nemurirea si vesnicia practic, ci doar ipotetic(iluzoriu,
cu conditia respectarii legilor Raiului). Ei si acum traiesc ca atunci, tot iluzoriu, pentru ca nu se pot lepada "de sine"( de trup); ei si astazi "cad" ca si atunci, de la ipoteza lepadarii de sine. Darurile nu pot fi conditionate, asadar, mantuirea nu e un dar, ci o "performanta" pe care omul o poate atinge dupa un "parcurs al acestei vieti in trup" fara greseala.
Acesta este practic Adevarul, nimic mistic.
Mantuirea a fost fagaduita inainte de Facere (ca o Scrisoare de Intentie) pentru ca orice aspect al Facerii(creatiei) sa fie supus acestui scop. De aici reiese limpede ca EVOLUTIA este scopul Facerii Universului.
Tu poti sa crezi ce vrei, dar va trebui sa te hotarasti: ori inainte(ca-n Scriptura), ori dupa "cadere"(cum ti s-ar parea tie corect), nu se poate si una si alta, caci Dumnezeu nu minte(Tit1,2).