Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Am dat stirea inaintea ta , iar informatia este corecta astfel :
„Tatăl nostru” are o nouă traducere în Biserica Romano – Catolică sursa: www.egliserusse.eu
De ce a fost necesară această nouă traducere a rugăciunii?
Odată cu noua traducere în franceză a rugăciunii Tatăl nostru din 1966, a apărut o problemă din punct de vedere teologic în privința celei de-a șasea cereri: și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită a devenit nu ne ispiti pe noi.
De fapt, verbul eisphérô (Mt. 6, 13) din greacă care în sens literar înseamnă a duce în, a conduce, ar fi trebuit să se traducă prin nu ne duce pe noi în ispită sau nu ne conduce pe noi în/la ispită sau chiar nu ne purta pe noi în ispită. Acest verb exprimă o mișcare spre un loc în care pătrundem, declară Cardinalul de Soissons, Hervé Giraud.
Formularea din 1966 implica supoziția că există o anumită responsabilitate a lui Dumnezeu în tentația care duce la păcat, ca și cum El ar putea fi autorul răului. Această traducere putea duce la confuzie și necesita o aprofundare din punct de vedere teologic, a completat Cardinalul Podvin. Cu toate acestea, trebuie îi privim cu indulgență pastorală pe față de credincioșii care s-au rugat astfel de secole, adaugă acesta.
Astfel au fost analizate diferite traduceri din cursul a cincizeci de ani: nu ne face pe noi să intrăm în ispită, nu ne duce pe noi în ispită, nu îngădui să intrăm în ispită, însă nu a fost găsită niciuna ca fiind potrivită. Astfel s-a ajuns la consensul că nu ne ispiti pe noi să fie modificat cu și nu ne lăsa pe noi să cădem (lit. să intrăm) în ispită.
Noua formă a rugăciunii va intra oficial în cărțile de cult din anul 2014 iar în cadrul liturghierelor catolice începând cu anul 2015.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=5160&page=278 |
[b]
1. Pe cel care se teme de Domnul, nu-l va întâmpina răul, fără numai ispita și iarăși îl va izbăvi.(Iisus Sirah33,1)
De aceea trebuie să vină ispita fiindcă sufletul întărindu-se, el trebuie s-o dovedească de îndată în fața ispitei; altfel niciodată sufletul nu este încercat de nicio putere mai presus de tăria sa. Mă miră că nu se specifică și în lincul dat.
Așadar, versiunea cea mai corectă mi se pare a fi ”nu ne lăsa să cădem(pradă când intrăm) în ispită” fiindcă în ispită trebuie să intrăm, dar e bine să cerem ajutor mereu ca să nu cădem pradă ei.
Ispita va veni până ce este trecută, iar apoi va veni altă ispită mai grea, iar atunci, după ce și aceasta va fi trecută, o alta și mai grea va urma, chiar și probă de sânge, după modelul Unuia Născut.
4. În lupta voastră cu păcatul, nu v-ați împotrivit încă până la sânge.(Evr12,4)