[Ekaterina]

Sofia atotinteleapta pre Domnul a slavit:
Ea Lui jertfa a adus frumoasele ei fiice.
Ea fiicelor a zis:
„Nu va temeti de chinuri,
Ci rabdati in credinta, intru Hristos Domnul
Va intariti.
Nu va temeti de chinuri,
Dispretuiti durerea, de trupurile voastre nu va fie mila:
E-atat de bine in cer!
O, stralucite va face Domnul
Ale voastre trupuri in cer!
De frumusetea voastra aceasta nu va fie mila,
Caci cu frumusete cereasca Domnul
Va va imbraca: voi in ale Lui ceruri veti straluci
Mai mult decat stelele, caci fiicele imparatului imparatilor veti fi!
Dupa aceasta viata sa nu va para rau,
Caci plina de silnicie si putrejune este.
Cel mult un veac omul
Are parte de ea.
Ci viata cea ferice, cea adevarata,
Fara capat este, si-n Cer o veti avea.
De pamantestii prieteni rau sa nu va para,
Mai mari si buni prieteni in ceruri veti gasi:

Pe voi toti sfintii acolo va asteapta.
Dupa trupestile rudenii sa nu va para rau,
Caci rude mai dragi voi veti afla
In Mucenicii cei slaviti din ceruri”.
Astfel povatuit-a maica
Pe cele trei fiice-ale ei,
Pe cand ele spre cer se inaltau,
Una cate una.
Ca trei porumbe albe,
Curate, fara vina,
Ele-au zburat in nalturi, la Sanul lui Hristos.
Mucenicescul suflet al maicii,
Curma lor le-a urmat,
Si le-a aflat in Ceruri, marete, proslavite:
Acolo Atotmilostivul primeste
Sfintele lor rugaciuni.
Sfantul Nicolae Velimirovici