[Moroco]

Psalmul silniciei,

Viclenii silnicopatzi, porcii de balta cu aripi de liliac, brontorocii, rinocerberii roshii, muscocii luxiferici luciosi-alunecosi, dogleii, sherporcii de caine luppul dezlantuit intre oitze, duhurile rele si necurate ce se dau intelepte desi sunt maxim ipocrite incat se razbuna la cea mai mica greshala a ta prin deznadejdea ta maxima sinucigash distrugatoare si deprimanta pana mori in chinuri si boli incurabile, asa te silnicesc cu insistenta toata ziua si toata noaptea pandindu-te si bantuindu-te in batranul Adam si fetitza Eva si in puii lor in care sunt travestiti incat sa te simti mai bine si mai depresurizat, mai eliberat, sa-ti placa si sa te crezi mai mare si lingusit, berou, sfant, drept, si tu ca prostul, de frica bantuirii si posedarii demonice, frica de recidive si de caderi, de izgoniri, de alungari, de sufocari si inecari, de extoarceri si ghinioane-coincidente bine ticluite, de avalanshele dominoului, te lasi tzepuit si accepti, cedezi, te razgandesti de frica cacacioasa de teroristi care te haituie sa te ascunzi, de frica justitiara ca ai gresit si ca iar gresesti si iar primesti ca mare primitor cu parere prea buna de sine insuti, te consolezi cu ”rabdarea” pe sfinvers, rabdarea mincinoasa in minciuni si primesti sa te dai victima vrednica, sa te dai nefericit si suparat, calcat pe coada, pe capetele de la capatul cozilor tale de pisica, de sharpe sau de scorpion, culmea, te dai lovit de insusi Domnul Iisus Hristos Cuvantul sau de fecioara Maria sau de Dumnezeu si ripostezi agresiv, necrutzator, razbunandu-te pripit si cumplit ca naivul care nu pricepe ca reactionand cu iritare, nemultumire, alergie, criza, shoc, autoaparare distrugatoare si ambalandu-te si autoindreptatindu-te pacatuind si hulind tocmai ai intrat in fraierul tzepuit care se razbuna nu pe adevaratii autori ai silniciei si infintzarii chinurilor iadului ci pe nevinovati, confundandu-i cu erecticii, cu paganii, cu sateii, ca satanele, cu teroristii, cu silnicistii, cu violatorii, cu cezarii, cu bataushii si bagabonzii, cu betzivii, cu impatimitzii, cu neghinele si ispititorii, cu taratorii in pofte, placeri necurate, pangariri, spurcari si blesteme fara numar.

Deci e foarte important sa-ti dai seama ca cei ce te silnicesc te silnicesc cu mare viclenie ca sa le fi sclav in vesnicie, daca nu lor atunci altora mai rai sau patimilor si rautatilor tale ca un neputincios incapabil de niciun bine ca p-omul rau!!!... aici purtandu-se cu tine cu cea mai mare lingusire pacatosa bogata fara consecinte ca vulpasarile baradisului cu reztaurantihrism buUun de tot ca daruri bune si miloase-piloase si privilegiate la multa cersetorie necinstita si ipocrita pe care o trec cu vederea din interes.

Se baga mereu in relatia ta de rugaciune si de iubire cu Dumnezeu ca sa se interpuna si sa-si ia slava in timp ce te scrie cu pacat ca te-ai inchinat si te-ai rugat si ai iubit draci si idoli stiind ca pana la urma o sa cedezi si o sa lasi dupa situatie si o sa te obijnuiesti sa ai relatii cu ei si ca o sa te simti mai bine si asa iti cultiva in tine un teren fertil patimilor si antihrismelor caci nu-i vei mai putea lua de silnicopshihopati si de fiecare data cand vei reactiona tulburat, speriat, o vei face intru indoieli indoielnice ca in crapaturi mari care despica pamantul prin care pot cadea oameni in iad pe acolo nedandu-ti seama ca nu e putere sa nu crezi si sa te indoiesti ci asa silnicesti mai rau ca toti si sperii si ingrozesti, fiind defapt tu insuti sursa a multor pacate si faradelegi mai ales fiindca crezi ca tzepuitul ca Domnul te silniceste spre rau ca sa te piarda sau sa te distruga, umilindu-te si rusinandu-te. Esti sfinversat tocmai din pricina confuziele silniciei si silnicopatilor vicleni care te tzepuiesc sa-ti poata lua sufletul dupa marea trecere si sa te poata atunci silnici de drept caci nu ai reusit sa urci ci sa cobori cu viata si cu faptele toata viatza ta si atunci esti sclav de drept ajuns pe mana lor ca sa potti fi silnicit la nesfarsit.

In concluzie, de aia a zis Domnul ca iesind si privind pesta pamant a vazut ca este plin de silnicei si ca tot visul, dorirea,pofta, vrerea, speranta si pornirea, venirea din sine si prin sine si toata inclinatia ”iubitoare” si sentimentala a inimii omului sunt spre rau inca din tineretile sale deci se toot reinfintzeaza o invatatura de la draci pe care omul o repeta inca de mic, oricat ar fi de mic, o repeta, o reinfintzeaza, o traieste si tradeaza mereu invatatura si viata divina pana la sfarsit. Iar acest lucru aduce potopul pe unde umbla astfel de oameni ce-si lucreaza cu mare curaj beroic blestemul si autodistrugerea cersetoare si iubitoare... de rele si de rau... silnicopat viclean, mai viclean ca vulpasarile baradisulhului cu reztaurantihrism.

Acolo apare frica amestecata caci ti se amesteca de frica si tulburare disperata, frica de silnicie cu frica de Dumnezeu ca nu cumva sa pacatuiesti, se adauga la amestec frica de gresala justitiara, frica de cadere, frica de recidiva, frica de pedeapsa si frica de moarte si de chinuri pana la moarte si de cele de dupa moarte in iad, frica de disparitie, de distrugere si frica de chinuri si munci vesnice in sclavie si in starea asta de relaxare plina de lene si trandavie duhovniceasca vine sharpele si diavolii lui (un fel de ”ingeri”) si-ti baga multe alte frici si groaze ca sa creeze diversiuni si in frica asta totala nedeslusita iti lasa acuzari, nemultumiri si reprosuri la adresa Domnului sau daca te taraste in ispitele desfranarii satana transgender cu pofte si pacate ce vin prin tine sau din tine, atunci lasa vina pe sfintele fecioare intelepte si ascultatoare provocandu-te mereu sa-ti permiti sa te razbuni in mod familiar si familial ca pilitii alintati. Iar unde e frica acolo sta si silnicia si pedeapsa gata sa se manifeste pentru ca neascultarea face o transformare a energiilor naturale umane in energii erectice diabolice iar pe cele superioare duhovnicesti in energii demonice sataniste... lucru care se simte prin gonflatia bularaului român pus pe trufii si distractii tupeist batjocuritoare cu final grozsfinvers si mandru, arogant, bucuros de razbunari pripite, gresite, cruzimi si nebunii ca la circul globus plin de laudarosi. Deci orice suflet sensibil trebuie sa caute sa stie ce are de facut in momentele de aparitie a silniciei si a momentelor culminante cand se ingroasha gluma si apar stari emotionale paroxistice ce duc la tradare de Dumnezeu si iubire si la decizii criminale sau suicidare, ori fuga si ascundere marcata de neputinta si demoralizare cu descurajare cumplita.