Citat:
În prealabil postat de glykys
Spre exemplu, pe mine m-ar interesa de ce Sfantul este reprezentat ca avand aripi.
|
Pentru ochiul nefamiliarizat cu icoana ortodoxa, imaginea unui barbat păros, purtand pe umeri insemnele serafimilor, e cel putin stranie.
Optiunea aceasta a iconografilor are desigur un inceput, o noima de unde isi trage originea. E inspirata de profetia lui Maleahi din 3,1: “ Iata Eu trimit pe ingerul Meu inaintea fetei Tale, care va pregati calea Ta” (dialog intre Tatal si Fiul inainte de intrupare).
Textul profetiei rezoneaza mai ales cu acel stil de viata aproape nelumesc al sfantului inaintemergator, ascet prin excelenta, asemanator ingerilor, de care ne spun evangheliile. Nu degeaba auzim atat de des, mai ales in acatiste, expresia: “inger in trup te-ai aratat sfinte..”
Si Maica Domnului apare in unele icoane intraripata, aripile ingeresti fiind desigur simbolul exceptionalei capacitati duhovnicesti de a se lepada de sine si de cele pamantesti si de a se inalta prin smerenie in vazduhul rarefiat al celor dumnezeiesti.
De ce ingerii pot zbura? In afara de faptul ca, spirite fiind, nu au latura somatica care sa le impiedice agilitatea? Pt. ca ei nu se inalta pe sine. Inaltarea de sine e cea care a atarnat greu, coborandu-l in hău pe Lucifer si pe ingerii lui.
Mai mult decat corporalitatea materiala a trupului, cea care trage sufletul in jos, cea care il face greoi si incapabil de “zboruri duhovnicesti”, e alipirea de cele pamantesti si mai ales mandria de a se inalta singur pe false si inconsistente piedestaluri de aburi, de unde, cu siguranta, cu un asemenea bolovan de moara atarnat, caderea e garantata.
Paradoxal, e usor sa fii greu si e greu sa fii usor, nu?