Citat:
În prealabil postat de AlinB
Sunt mai multe astfel de articole care se centreaza asupra alimentatiei dintr-o anumit zona geografica, incercand intr-un mod subiectiv sa scoata in evidenta anumite alimente in defavoarea altora.
De fapt, daca asta este si scopul declarat al "studiului" (iar daca nu e declarat se poate usor deduce care este de fapt scopul) atunci mai mult ca sigur sunt suficiente elemente de subiectivism.
Adevarul este ca de-a lungul timpului, in fiecare zona geografica s-a stabilit un anumit regim alimentar optim, in concordanta cu specificul zonei.
Optim in doua sensuri:
1. hrana asimilata in proportii echilibrate pentru sanatate
1. organismul s-a adaptat la procesarea hranei din zona respectiva
Fara aceasta adaptare si medicina moderna, bolilor de nutritie ar fi inclinat negativ si mai mult balanta natalitatii.
In schimb, in lumea moderna ce avem?
1. mancare intens procesata, cu adaosuri chimice care se cumuleaza, fiind uneori in cantitati peste capacitatea de eliminare a organismului.
2. hrana nu mai tine cont de raportul cu mediu, necesarul real
3. sendentarism, poluare, stres
O diferenta foarte mare a mai facut-o probabil inca un element care merita o analiza aparte: factorul selectie naturala.
Fara medicina moderna, cei care nu erau suficient de robusti si adaptabili mureau, de multe ori chiar din copilarie.
In civilizatia moderna, acestia supravietuiesc de cele mai multe ori, perpetuand gene problematice si inclinand negativ balanta statistica a bolilor, inclusiv cele care rezulta din intoleranta la anumite alimente (de lipsa alimentatiei sanatoase am vorbit deja).
|
Două citate:
"Eu prefer imaginea de ansamblu, pentru ca noi
investigam incredibila complexitate si subtilitate a naturii
însasi. Am dorit sa investighez în ce fel se coreleaza cu boala
diversele tipuri de alimentatie - aceasta fiind ideea de baza a
cartii. Toate componentele din mâncare lucreaza împreuna pentru a
crea fie sanatatea, fie boala.Cu cât consideram mai mult ca o
singura substanta chimica poate fi caracteristica unui aliment
în întregime, cu atât ne împotmolim într- o tâmpenie. Dupa
cum vom vedea în partea a IV-a a cartii, acest mod de gândire
a generat mult din stiinta de slaba calitate. Asadar, eu spun ca
avem nevoie de mai mult, nu de mai putin din abordarea
numita de colegul meu „ tragere cu tunul". Trebuie sa luam
mai mult în atentie tiparele alimentare si alimentele integrale.
Înseamna oare ca aceasta abordare este singura cale de a face
cercetare? Desigur ca nu. Consider eu ca descoperirile din
Studiul China constituie dovada stiintifica absoluta? Desigur,
NU. Ofera acesta suficiente informatii în vederea luarii unor
decizii practice? Absolut, DA."
"Este oare posibil ca factorii genetici ai unui grup sa îi
faca sa fie mai susceptibili la boala de inima? Noi stim ca nu
este cazul, deoarece în cadrul unui grup cu aceeasi
mostenire genetica se observa o relatie similara între dieta si
boala. De exemplu, barbatii japonezi care traiesc în Hawaii
sau California au un nivel mult mai ridicat al colesterolului
sanguin si o incidenta mult mai mare a bolii de inima fata
de barbatii japonezi care traiesc în Japonia.
Cauza tine, în mod evident, de mediu, deoarece
majoritatea acestor oameni au aceeasi mostenire genetica."