cred ca e bine sa stam cu frica de moarte.Pacatul sterge aducerea aminte de moarte.pacatul te face sa te gandesti la lucruri indoielnice,dar trezirea din pacat ne duce cu gandul la moarte.Simplu:avem o constiinta care lucreazaExcesul nu e bun nu ne vom gandi numai la moarte,;sa pastram calea de mijloc .Sa nu exageram gandindu-ne intr-una numai la moarte.Cam asta ar fi..stiti ca sufletele curate presimteau moartea,vedeti biografiile sfintilor,nu trebuie sa ne sperie trebuie insa sa ne gaseasca pregatiti.Moartea celui pacatos este cumplita la fel si perceptia lui despre moarte.Nici eu nu privesc cu seninatate tocmai din motivele enumerate mai sus,nu sunt curata ,asa cum ar trebui.De aceea pe langa momentul inaltator al Epiclezei,rugaciunile preotului ref.la sfarsitul nostru crestinesc ma cutremura,aducandu-mi aminte de neputintele mele ,cateva prezentate si voua,spre deliciul publicului amator de senzatii tari(vezi VSOVI)
|