Citat:
În prealabil postat de pr.marius
Eu sunt preot dar si in ultimul an la facultatea de psihologie. Concluzia la care am ajuns este urmatoarea: suntem datori sa-l marturisim pe Hristos si prin mijloacele stiintei. Psihologia are si instrumente prin care il poate ajuta pe om si ar fi foarte bine ca preotul sa le cunoasca. De multe ori preotii fac greseli grave necunoscand bine psihologia umana. Pur si simplu de multe ori nu stim cine e cel de langa noi. Cum nu toti suntem sfinti, pur si simplu avem nevoie de ajutoare in activitatea noastra. Tot respectul pentru Maica Siluana, prima care a inteles folosul si importanta psihologiei. In psihologie nu sunt numai persoane rau intentionate si pline de pacate cum gresit si fantasmagoric cred unii. Au fost si sunt psihologi bine intentionati care pun problemele foarte profund. Pentru cei care nu au nevoie de psihologie nu le-o recomand. Insa sunt enorm de multe persoane care vin cu traume din familii cu probleme de personalitate si multe complexe. Si o abordare gresita nu numai ca nu-l ajuta duhovniceste pe om, dar poate si sa-l indeparteze de Biserica, considerandu-se neinteles de preot.
Va recomand tuturor doua carti noi aparute: Arhim. Simeon Kraiopoulos - Te cunoasti tu pe tine insuti? editura Bizantina, si Dimitri Melehov- Psihiatria si problemele vietii duhovnicesti. Si apoi mai stam de vorba.
Cu mult drag,
Pr. Marius
|
Sarut mana Parinte si va multumesc in numele celor nedumeriti sau in cautare de raspuns si asteptam si alte raspunsuri pertinente, decat simple speculatii sau rataciri datorita necunoasterii sau superficialitatii a unora ca mine si ca altii ce se cred atotstiitori. Sa invatam unii de la altii, renuntand la mandria far de folos.