Citat:
În prealabil postat de Iorest
Referitor la prima propoziție din exemplu:
Cine anume întrebuința substanțele respective în 1934 într-o populație rurală 80% care avea o dinamică restrânsă, (nu erau drumuri dezvoltate, aeroporturi, călătoriile durau luni de zile, nu erau schimburi culturale dese) ?
Așa scria un român, preot misionar de țară în 1934 pentru contemporanii lui care se presupune că aveau activitățile acelea, atâtea modalități psihotrope existau în acei ani și se și practicau efectiv de săteni, nu așa la nivel teoretic ?
Sau de ce le menționează dacă se adresează oamenilor simpli (cum scrie în prefața îndreptarului îmbunătățit) și ei nu le foloseau ?
|
Toate acele substante erau folosite atunci si chiar se stia de dependenta. Paritnele nu a scris indrumarul doar pentru tarani, pentru toti. Ai inteles gresit formularea din ziarul "Lumina", ca se adresa oamenilor simpli, este legat de faptul ca folosea un limbaj simmplu, neacademic, pe intelesul tuturor, nu ca s-ar fi adresat doar taranilor si muncitorilor. De altfel, vedem ca parintele nu a facut prea multa scoala.
Asa cum am aratat in celalalt mesaj, e clar acum ca indrumarul a fost scris de parintele Mandita. Din descriere reiese ca, probabil, e printre primele lucrari de acest gen, deci parintele a scris cat a stiut domnia sa si cum s-a priceput.
Citat:
În prealabil postat de Iorest
Mai departe, un om care împrumută un foc ori chibrit are același păcat cu fumătorul ?
|
Cum sa nu aiba pacat? Dar acolo nu scrie ca are acelasi pacat, de aceeasi gravitate. Tu credeai ca daca iti cere cineva o doza de droguri e o fapta buna daca i-o oferi? Desi tu nu te droghezi si daca nu i-o dai tu o ia din alta parte.