View Single Post
  #1  
Vechi 01.06.2011, 20:34:53
Mircea977 Mircea977 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 01.06.2011
Mesaje: 2
Unhappy Problema din copilarie

Cand eram mai mic, nu mai stiu exact pe la ce varsta, cred ca pe la 3-4 ani, am avut un vis- eram intr-un fel de bazin plin cu apa si deasupra lui era diavolul. In bazin erau mai multi demoni. Eu am fost transformat in demon si l-am rugat pe diavol sa ma faca iar om. M-a facut, si dupa ce m-am trezit..am inceput sa cred in el mai degraba decat in Dumnezeu - atat cat poate crede un copil de 3 ani. La gradinita, inainte de masa, ne puneau sa ne facem rugaciunea...o zi Tatal Nostru, o zi Ingerasul...eu cam inlocuiam cuvintele, ca sa ma inchin diavolului. In fine, simtind nevoia sa spun cuiva toate astea, dar totusi cuprins de rusine, am inlocuit "diavol" cu " extraterestri" ( interesant cum a asociat mintea mea demonii cu extraterestrii... ) si am inceput sa inventez povesti, ca merg cu extraterestrii noaptea..bla bla...Tot povestind de extraterestri, am uitat de unde a inceput toate povestea si dupa un timp m-am linistit.
Au trecut anii, timp in care eu nu stiam nici de Dumnezeu, nici de diavol...printr-a 7a, ne-a mentionat profesoara de religie de rugaciunea neincetata si am incercat si eu. Am reusit, cred eu, sa ma rog aproape mereu, asa cum pot.
Cand eram mic, ma mai ducea bunica la impartasit. Familia mea nu e chiar asa religioasa, asa ca nu am mai fost dus la Biserica de mult, mult timp..pana anul asta, cand m-am hotarat eu in ultima saptamana de post ca ar fi bine sa postesc si eu, sa ma spovedesc si sa ma impartasesc ( imi pare rau ca nu am tinut tot postul, o fac data viitoare... ). In fine, am tinut post o saptamana..Cand m-am dus la spovedit, aveam de gand sa marturisesc si chestia asta din copilarie, dar cand am ajuns acolo n-am mai reusit. Fiind copil, preotul m-a intrebat de pacate, nu m-a lasat sa zic eu ( si din pacate am raspuns la toate intrebarile cu DA.. ) si am uitat sa ii spun si ce vroiam eu. M-a spovedit, imediat dupa asta m-am si impartasit, iar cand am iesit din Biserica am trait starea aceea de fericire, ma simteam eliberat...da, frumos.
Totusi, am niste nelamuriri:
1. Pacatul meu din copilaria a fost iertat? Stiu ca pacatele copiilor se iarta, dar acesta mi se pare unul destul de grav...
2. Nu am mentionat pacatul la spovedanie...nu e si acesta un pacat? Daca este, ce ar trebui sa fac?
Reply With Quote