Citat:
În prealabil postat de CristianR
AČ™a am găsit Č™i eu în ce am citit: Treimea cea deofiinČ›ă. Dar se poate scrie Č™i de o fiinČ›ă, atunci când spunem, spre exemplu, Fiul este de o fiinČ›ă cu Tatăl.
După cum Č™i niciun, nicio se scriu uneori împreună iar alteori despărČ›it. Ex: „Niciun om nu era de faČ›ă.” Dar la întrebarea: „Erau de faČ›ă un om sau doi oameni?” Răspunsul vine: „Nu era nici un om, nici doi oameni; erau trei.”
|
Corect tot ce zici dar pana la DOOM2 nu cred ca exista nici forma
niciun si nicio scrisa asa legat, am auzit la un ziarist mai demult ca degeaba vorbesc corect doar 5 milioane de oameni daca restul pana la 19 milioane scriu si citesc cu greseli avand impresia ca ortografia lor e corecta, limba e vie si se schimba dupa cum vorbesc majoritatea, Institutul Lingvistic e constrans sa se raporteze la o realitate.
Deci chiar e o implicatie teologica in a ortografia
deofiinta, asa am vazut scris si eu desi unii care stiu bine la limba si literatura romana s-ar putea intreba de ce scrie asa, inseamna ca mi-a zis bine cine mi-a zis.
Iata gramatica poate face si teologie chiar mai departe de a scrie ceva corect in limba dintr-un anumit spatiu cultural.