[cristiboss56]

Oamenii uită mereu că Dumnezeu nu face deosebire între mic și mare, aceste categorisiri ținând doar de concepțiile omenești. Oamenii sunt gata să recunoască voia lui Dumnezeu într-o întâmplare zguduitoare, într-o manifestare izbitoare a dreptei judecăți dumnezeiești, nu se îndoiesc că Domnul conduce, în general, viața omului, dar în așa-zisele mărunțișuri refuză să vadă împlinirea voii lui Dumnezeu, uitând că niciun fir de păr nu cade din capul nostru fără îngăduința Lui și că purtarea Lui de grijă se întinde până și asupra celei din urmă vrăbii.
Cei ce gândesc așa nu-și dau seama că drumul vieții nu se măsoară numai în kilometri, ci fiecare pas ne duce spre aceeași țintă. Celor ce-L iubesc pe Domnul toate li se lucrează spre bine. Această iubire îi face să vadă în toate voia lui Dumnezeu, purtarea lui de grijă pentru fiecare pas al nostru, pentru fiecare faptă a noastră; ea nu se îndoiește nicio clipă că, ținând în mâinile Sale destinele omenirii, Dumnezeu este aproape de fiecare om luat în parte și că fiecare din noi poate să alerge la El, nădăjduind deplin, cu toate nevoile și cu toate grijile sale.
Cei ce-L iubesc pe Domnul nu iau în seamă cauzele secundare, nu pun pe seama oamenilor nimic, ci văd în toate mâna lui Dum,nezeu, Care cârmuiește până și cele mai mărunte evenimente, toate faptele și chiar gândurile. Atunci vom auzi în toate glasul lui Dumnezeu, vom vedea un scop bun în toate și toate sunetele vieții se vor contopi într-o minunată armonie.
„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu” – Ed. Cartea Ortodoxă