De cate ori m-am rugat la Maica Domnului am primit ajutor, chiar si in situatiile care pareau dincolo de orice rezolvare omeneasca. Nu am cuvinte sa o laud, sa-i multumesc, sa-i spun cat de mult o iubesc si ce inseamna ea pentru mine. Ma rog catre ea, ma incred in ea, imi pun toata nadejdea in ea si Maica Domnului nu inceteaza sa ma sprijine, sa ma povatuiasca, sa fie langa mine ori de cate ori imi este greu. Paraclisul Maicii Domnului a fost prima rugaciune mai lunga pe care am citit-o, pana atunci nu spuneam decat Tatal Nostru sau mai citeam uneori din Psaltire. Cand ma rog catre ea ii simt cumva prezenta, simt ca este cineva care ma asculta si care ma priveste cu blandete. Simt pentru ea dragoste si recunostiinta, m-a ajutat sa trec peste momente foarte grele, peste boli, peste deceptii, peste incercari care pareau ca au sa ma distruga. Maica Domnului a raspuns intotdeauna chemarii mele si nu m-a lasat singura niciodata. Nu pot sa exprim foarte bine ceea ce simt cand ma gandesc la ea, ma umplu de bucurie, de speranta si de iubire. De fiecare data cand am fost deznadajduita si am rugat-o sa fie alaturi de mine ea m-a ascultat si mi-a alinat durerea; cand parea ca in fata mea se ridica ziduri imposibil de trecut, ea mi-a venit in ajutor si lucrurile s-au rezolvat usor, asa cum nu credeam ca se poate intampla vreodata; indiferent de ce am rugat-o, pentru mine sau pentru altii, m-a ajutat.
Am observat un lucru la mine, rugaciunile mele au efect atunci cand ma rog fie cu smerenie si cu bucurie, cu mare incredere ca cineva ma asculta si ma ajuta, fie atunci cand sunt disperata si rugaciunea devine un tipat mut, o implorare tacuta, un strigat de ajutor.
Pentru toti cei care au nevoie de ajutor, pentru toti cei ce-si cauta calea, rugati-va la Maica Domnului si veti simti mila si bunatatea ei.
|