View Single Post
  #9  
Vechi 15.02.2009, 17:40:47
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

Citat:
În prealabil postat de antoniap Vezi mesajul
Eu cred ca tot ce se da spre pomenirea mortului are un rost. Cel care a primit astfel de obiecte are datoria sa se roage pentru raposat. Ca mai degenereaza lucrurile - e adevarat. Dar nu trebuie sa deznadajduim. De aceea e bine ca astfel de lucruri date de pomana sa ajunga la cineva care chiar are nevoie de ele. Acela va putea sa inalte o scurta rugaciune din inima atunci cand va folosi obiectul respectiv. Cunosc persoane care cu prilejul unor praznice pentru cei adormiti au mers la azile sau la orfelinate.
[COLOR=teal]Cam așa ar trebui să fie, dar nu e...[/COLOR]
[COLOR=teal]Se împarte după principii subiective și selective: dăm pentru că și ei ne-au dat; lor pentru că au venit de departe; aceștia și ceilalți ne sunt rude și vecini și nu se poate... Și săracilor, la masă, le vine rândul mai târziu, după, după ce servesc domnii... Și... numai dacă rămâne... [/COLOR]
[COLOR=teal][/COLOR]
[COLOR=teal]În fine, nimic din ceea ce se dă aici, pe pământ, de sufletul celui care nu mai este, nu ajunge dincolo. Cunosc cel puțin două întâmplări - le-am postat mai jos - care m-au lămurit că tot ce se face aici e pentru oameni, pentru cei rămași, nu pentru cei ce nu mai sunt. [/COLOR]
[COLOR=teal][/COLOR]
[COLOR=teal]De sufletele noastre trebuie să ne îngrijim cât trăim că pe urmă, ce fac ceilalți, e inutil...[/COLOR]

[COLOR=#008000]Astăzi am găsit citatul acesta, [SIZE=3]"Nu rămânem decât cu ceea ce dăruim". [/SIZE]Exact în forma în care îl vedeți. Mi-am amintit de o discuție, de acum câțiva ani, avută cu fosta mea profesoară de lb română.

Mi-a povestit despre un tânăr din blocul în care locuia, tânăr care a copilărit cu fetele dumneaei, și care a murit la 17 ani. L-a visat după ani și ani, îmbrăcat într-o hăinuță de copil mult prea mică pentru cum arăta atunci când a murit... L-a întrebat de ce așa, când ea știa că mama lui îi dăduse de pomană brațe de haine. Atunci, în vis, tânărul a spus că, pe pământ, cât a trăit, e singurul lucru pe care el, cu mâna lui, l-a dat de pomană.

Și, acum contradicție la ceea ce am povestit mai sus. În același vis, băiatul i-a cerut niște sarmale de varză, dar printre sarmale să fie și bucățele de costiță afumată. Exact cum gătea doamna...

Doamna era foarte afectată de acest vis...

[/COLOR]
[COLOR=#008000][SIZE=3]O poveste din pateric
[/SIZE]

A fost de mult, tare de mult, un imparat foarte zgarcit.
Odata, la o vanatoare, i-a venit chef de cartofi copti in camp. Slugile au facut foc acolo si i-au copt cartofi. A venit la foc si un oarecare ins flamand si imparatul i-a aruncat si lui niste cartofi copti.
Cu timpul, imparatul a imbatranit si i-a venit randul sa moara. Inainte de a muri si-a adus aminte ca nu a facut milostenie toata viata si i-a lasat cu limba de moarte fiului sau sa-i faca 40 de praznice cu mese pentru cei saraci. Fiul de imparat, fiind foarte credincios, a facut cum i s-a spus.
Dupa aceea, a cazut intr-o stare asemanatoare cu somnul si a venit un inger si l-a dus la un palat unde erau 40 de sali luminate si frumos impodobite si in fiecare sala cate o masa lunga plina de tot felul de bucate, dar nu statea nimenil la mese. Ingerul i-a zis ca acele mese erau praznicele facute de el si ca il astepta pe el! Tanarul a zis ca el le-a facut pt tatal lui. Atunci, ingerul l-a dus pe un maidan si tanarul l-a vazut pe imparat mancand niste cartofi copti, serviti de un tanar frumos![/COLOR]

__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote