Eu zic ca sunt situatii in care masturbarea nu este asa un pacat grav. Spre exemplu in cazul isteriei, cand ai crize din cauza excitatiilor sexuale, crize care seamana cu cele de epilepsie sau spasmofilie. Dmnezeu nu este un satrp care sa dea cu barda in robii Sai. El are multa mila de oameni, este vorba de slabiciuni si nu de pact cu diavolul. Iisus a zis: "nu cei sanatosi au nevoie de doctor ci cei bolnavi", deci Lui ii este duar mila de noi cand nu ne putem abtine. In fond ce e asa grav la masturbare? duar ca te poate impiedica in unele cazuri sa mai ai relatii sexuale normale. Sunt cazuri in care oricum nu esti apt pentru o familie, atunci ce poti face cu functia asta, pentru ca tot de la Dumnezeu este. Veti zice ca este contra naturii, dar luati-o ca pe o carja in unele cazuri. Dumnezeu nu ne-a facut cu carje, dar cand suntem schiopi, le folosim pentru ca Dumnezeu ne-a dat minte, ca sa o folosim. Nimeni nu zice sa facem exces de masturbare sau sa o folosim ca pe o placere expluatata la maximum, dar, se mai intampla si nu este cazul sa ne speriem asa rau dupa ce o facem. Doamne ajuta!
|