View Single Post
  #2  
Vechi 14.09.2010, 22:41:39
anna21 anna21 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.03.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.476
Implicit Aspartamul

Majoritatea studiilor pe care le-am citit sunt in engleza.. am gasit totusi un articol despre aspartam pe situl Jurnalului National:
Familia Victoriei Inness Brown era dependentă de băuturi carbogazoase de tip light. După ce a cercetat efectele aspartamului(APM), care se găsește in toate tipurile acestea de băuturi, ea și-a dat seama că APM va duce la moartea prematură a ei sau membrilor familiei sale.
Pentru a se convinge singură că efectele adverse despre care citise sunt reale, femeia a decis să realizeze propriul ei experiment, cu 108 șobolani, vreme de 2 ani și 8 luni. In fiecare zi ea a hrănit șobolanii cu echivalentul APM conținut in 150 grame de băutură carbogazoasă tip diet până când aceștia au murit. Rezultatele sunt halucinante : 11 femele șobolan din grupul ce a primit APM (37%) au dezvoltat tumori, unele de dimensiuni uriașe.



Printre efectele adverse ale APM pentru care vom găsi poze se numără: tumori, probleme oculare (protruzinarea ochilor, ieșirea acestora din orbită, orbire, dezlipire de retină, sângerări oculare), paralizie parțială, torticolis spasmodic, leziuni la nivelul pielii, obezitate, defecte la naștere. APM (E951) este unul dintre cei mai folosiți indulcitori artificiali din lume. A fost aprobat de FDA ( Food and Drug Administration ) in 1981 pentru utilizarea in solide, in 1983 a primit aprobarea pentru folosirea in băuturi, iar in 1996 a primit aprobarea de indulcitor general, așa incât actualmete, APM poate fi găsit in peste 6000 de produse și peste 500 de tipuri de medicamente ( băuturi light, gume de mestecat fără zahăr, gemuri, produse pentru diabetici, indulcitori pentru masă, bombonele fără zahăr , gemuri, suplimente nutriționale – concentrate proteince). In SUA, peste 70% din APM vândut se regăsește in băuturi carbogazoase. Nivelul acceptabil zilnic (ADI - acceptable daily intake) pentru APM este de 50mg/kg corp (SUA) sau de 40mg/kg corp (UE).



CONTROVERSAT
Studiile științifice privind aspartamul sunt numeroase și, din nefericire, contradictorii. Acesta este unul din motivele pentru care, in 1998, doctorul Ralph G. Walton, profesor de Psihiatrie Clinică in cadrul Universitatii de Nord Est din Ohio, publica un articol in care analizează studiile privind APM. El a corelat rezultatele cu sursele de finanțare. Profesorul a găsit in jurnalele medicale 166 de studii cu relevanță pentru siguranta umană. El a observat că din cele 74 de studii finanțate de industrie (Monsanto, G.D. Searle, ILSI, etc.- fabricanți, producători, deținători ai patentelor pentru APM etc), 100% atestau siguranța APM, in vreme ce din cele 92 de studii nefinanțate de industrie, 84(91%) au descoperit probleme cu aditivul. Dintre cele nefinanțate de industrie, majoritatea celor care au găsit APM sigur au fost finanțate de FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA). Printre efectele adverse cunoscute incă din anii 1970 ale APM se numără neurotoxicitatea, creșterea riscului de tumori pe creier, mărirea anormală a nivelelor de fenialanină și tirozină la nivelul creierului, dar și scăderea nivelului de triptofan după o masă bogată in glucide. Triptofanul este precursorul serotoninei (5-hidroxi-triptamina = ‘ hormonul fericirii’). Modificările acestor neurotransmitători sunt corelate cu o sumedenie de efecte adverse precum crizele epileptice, modificări bruște ale comportamentului, dureri intense de cap, efecte paradoxale asupra apetitului, cu alternanța foame intensă – lipsa poftei de mâncare. (SURVEY OF ASPARTAME STUDIES: CORRELATION OF OUTCOME AND FUNDING SOURCES Ralph G. Walton, M.D. Chairman The Center for Behavioral Medicine Forum Health Professor and Chairman Department of Psychiatry Northeastern Ohio Universities College of Medicine)

Studiile independente, nefinantate de industrie, spun despre APM că:

1) Consumarea APM duce la acumularea formaldehidei in celule. Formaldehida se leagă de proteine celulare (majoritatea enzime) și de ADN (mitocondrial și nuclear), realizând ‘leziuni’ la aceste nivel. Apare astfel o posibilă cauză de cancer. Formaldehida este toxică și pentru celulele nervoase si pentru nervul optic. (1)
2) APM crește de 2,66 ori riscul de a dezvolta tumori maligne pe creier. Riscul este de până la 7 ori mai mare in cazul grupului de subiecți cel mai expus la aspartam. (2)
3) In martie 2006 se demonstrează experimental că aspartamul este cancerigen. El crește incidența limfoamelor și leucemiilor, tumorilor cerebrale, tumorilor renale și ale nervilor periferici. Efectele sunt puse pe seama potențialului cancerigen al formaldehidei care produce leziuni la nivelul ADN. (3) Trebuie menționat că acest studiu este unul dintre cele mai complexe studii realizate vreaodată, fiind realizat de un centru complet independent, Fundația Europeană de Oncologie și Științe de Mediu Ramazzini, Bologna, Italia. Studiul a fost realizat pe 1900 de cobai (șobolani de laborator) și se intinde de la vârstă de 8 săptămâni a șobolanilor până la moartea acestora (ultimul a murit la 159 de saptamani, deci la aproximativ 3 ani). Cobaii au primit o cantitate de aspartam mai mică decât doza considerată a fi sigură de producător de 20 mg/kg (fața de 40mg/kg – valoarea producătorului). Chiar și in aceste condiții aspartamul s-a dovedit a fi multicarcinogen. Trebuie menționat că un asemenea studiu nu se poate realiza pe om (un studiu pe toata durata vieții). Costurile ar fi imense, iar rezultatele ar aparea in 90-100 de ani.
4) Un studiu foarte riguros publicat pe 13 iunie 2007 in ediția online a prestigiosului jurnal ‘Enviromental Health Perspectives’, a arătat că, folosit zilnic, in doze mici, pe durata intregii vieți, incepând din perioada fetală, APM crește riscul de cancer.(4) Cercetătorii Fundației Ramazzini au administrat APM unor grupuri de șobolani pe durata intregii lor vieți (inclusiv viața fetală, sau intrauterină), la doze variate (0 mg/kg corp-zi, 20mg/kg corp/zi și 100mg/kg corp/zi). Ei au observat o frecvență mai ridicată pentru limfoame, leucemii și cancere la sân, chiar și la doze mici de indulcitor, adică 20mg / kilogram corp /zi, precum și o creștere a frecvenței cancerelor, dependentă de doza de APM. Grupul care a primit 100mg/kg corp de aspartam a avut o creștere mult mai mare a numarului de cancere decât cel care a primit 20mg / kg corp. Aceste cancere (leucemie, limfom, de sân) sunt cancerele cu o foarte mare creștere la tineri in ultimele decenii. Un copil de 20 de kg care bea aproximativ 1 litru de băutură light/ fără zahăr ( dar care conține aspartam), sau un adult de 70 de kilograme bea 2,5 litri primesc 20mg/kg corp. Nu socotim aici și APM din alte produse : gume de mestecat sau bomboane. Sunt destui copii care consumă peste 2,5 litri zilnic, deci problema este cat se poate de reală.
5) Principalul motiv pentru care APM a fost promovat este scăderea in greutate. Având ‘zero calorii’ aditivul ar trebui să ajute la controlul greutății. Paradoxal, APM nu reușește să reducă greutatea consumatorilor. Unele studii au arătat ca situația este inversă. Riscul de a fi supraponderal crește cu 41% la fiecare sticlă de băutură cu aspartam consumată, după cum arată o cercetare publicată in ediția din Iulie 2004 a Jurnalului Internațional de Obezitate. Explicația a venit din faptul că gustul ‘dulce’ al aspartamului determină o descărcare puternică și foarte rapidă de insulină in circulație - faza cefalică a secreției de insulină. Dacă in cazul unui produs cu zahăr sau carbohidrați, consumatorul iși primește apoi glucidele și insulina iși realizează efectul, in cazul APM, consumatorul nu primește acele glucide și, mai târziu, va consuma compensator mult mai multe calorii, lucru ce in final duce la creșterea in greutate. (5)

Mecanismul prin care APM are efectele adverse constatate de cercetători ar putea fi explicat prin structura chimică a acestuia. Denumit și aspartil-fenilalanin-1-metil-ester, APM este format din 2 aminoacizi ( acidul aspartic și fenilalanina ), uniți printr-o moleculă de metanol (un alcool foarte toxic). Prin descompunerea enzimatică in intestin, APM eliberează cei 2 acizi și metanolul, toți 3 fiind rapid absorbiti. Metanolul este metabolizat in organism (ficat) in acid formic și aldehida formică (agent chimic folosit la imbălsămare și conservarea cadavrelor), acestia fiind compusi toxici. Acidul aspartic poate trece de bariera sânge-creier și este considerat o excitotoxină, el fixându-se la nivelul neuronilor pe receptori excitatori, stimulatori, generând impulsuri excitatorii ce ar putea explica rolul aspartamului in apariția crizelor de epilepsie.

LUMEA ȘTIINȚIFICĂ RECOMANDĂ EVITAREA APM
CSPI (Centrul pentru Știință in Interesul Public, SUA) s-a sezizat deja in acest sens și a schimbat ratingul APM de la ‘folosiți cu prudență’ la ‘toată lumea ar trebui să-l evite’ (6). Totodată, CSPI recomandă tuturor oamenilor să evite și alți indulcitori artificiali, precum acesulfam K și zaharină. CSPI recomandă și industriei să evite folosirea acestui aditiv de acum incolo in produse. (7) ‘Diferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intărește rezultatele studiilor publicate in anii anteriori arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consum uman, și ar trebui interzis’. (CSPI)
Reply With Quote