[Ana-Maria N]

Condacul 1
Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să-i izbăveşti din robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit, de aceea cu nădejde strig Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Icosul 1
“Iisuse, Bunule Mântuitor, – se ruga Avgar guvernatorul Edesei – vino şi la mine şi vindecă-mi boala cea fără de leac, de care sufăr de mulţi ani…”. Asemenea şi eu, plin de lepra păcatului fiind, strig către Domnul astfel:
Doamne al meu, miluieşte-mă după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, fărădegea îmi şterge;
Doamne, Mântuitorul meu, cu roua milostivirii Tale, spală-mi păcatul şi fărădelegea;
Doamne, întoarce-Ţi Faţa Ta de la păcatul meu şi de fărădelegile mele curăteşte-mă;
Doamne, inimă curată în mine zideşte şi cu duh drept mă înnoieşte;
Doamne, nu mă lepăda de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt să nu-l iei de la mine;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 2
Văzând dragostea şi credinţa lui Avgar, Doamne, i-ai scris lui: “Eşti fericit, Avgar, că nu M-ai văzut şi ai crezut. Eu îţi trimit pe ucenicul Meu care te va vindeca şi-ţi va hărăzi viaţa veşnică, ţie şi celor împreună cu tine”. Trimite-mi şi mie, Doamne, mila Ta, celui ce-Ţi cânt: Aliluia!
Icosul 2
Mintea nu pricepe, cum Domnul, ştergându-şi Preacurata Sa Faţă a lăsat întipărit pe mahramă Chipul Său cel Sfânt şi i l-a trimis lui Avgar, împlinindu-i dorinţa. Acesta a avut o mare bucurie, privind şi sărutând Chipul lui Hristos, iar eu, închinându-mă cu evlavie şi credinţă mă rog:
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta;
Doamne, redă-mi bucuria mântuirii şi Duh stăpânitor a avea;
Doamne, Ţie Unuia am greşit şi rău am făcut, dar iartă-mă ca un Îndurător;
Doamne, Mântuitorul meu, vezi scârba sufletului meu şi vino-mi în ajutor;
Doamne, auzi-mă, că din necazuri doar Tu mă izbăveşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 3
Plin de puterea dragostei şi bucuriei, Avgar s-a închinat Chipului nefăcut de mână al Mântuitorului lumii şi, căpătând vindecare, cu credinţă a strigat: “Hristoase Dumnezeule, cel ce se încrede în Tine, nu se va ruşina în veac”, învăţându-ne şi pe noi să nădăjduim în mila Domnului şi să-I cântăm: Aliluia!
Icosul 3
Având dragoste către neamul omenesc, prin ucenicul Tău ai chemat pe Avgar din bezna păcatului, luminându-i sufletul cu lumina adevărului Tău; cheamă-mă şi pe mine din adâncul păcatelor, ca şi eu, plângând să-Ţi strig aşa:
Doamne, dă-mi lacrimi de umilinţă, ca, rugându-mă să-mi cureţi fărădelegea mea;
Doamne, pătrunde-mă cu lumina dumnezeieştii cunoştinţe, şi condu-mă spre Împărăţia Ta;
Doamne, Luminarea şi Mântuitorul meu, la Tine vin, învaţă-mă să fac voia Ta;
Doamne, dă-mi pricepere şi goneşte de la mlne toate ispitele şi pe calea mântuirii voi umbla;
Doamne, nu-mi întoarce rugăciunea, auzi-mă şi cu frica Ta să mă întăreşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 4
Viforul patimilor şi grijile vieţii mă tulbură, iar inima mi-e cuprinsă de frica morţii, de aceea strig: Doamne, n-am pe nimenea aici să-mi ajute, scapă-mă ca odinioară pe Avgar, şi fă ca împreună cu dânsul să-Ţi cânt Ţie: Aliluia!
Icosul 4
“Auzind că Iudeii Te urăsc şi vor să-Ţi facă rău, – scria Avgar – Doamne, vino aici şi vei locui cu mine”. Şi eu urmând dragostea lui, din adâncul căderii mele, cu îndrăzneală te rog, Hristoase, aşa:
Doamne Dumnezeul meu, intră în inima mea şi rămâi pentru totdeauna cu mine, păcătosul;
Doamne Dumnezeul sufletului meu, uneşte-mă cu Tine pe vecie, pe mine, ticălosul;
Doamne, Doamne, de Tine se lipeşte sufletul meu, umple-mi inima de bucurie;
Doamne, auzi-mi rugăciunea şi nu mă părăsi în a credinţei mele sărăcie;
Doamne, caută spre mine şi cu mila Ta, inima să-mi veseleşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 5
“Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” – au cântat copiii evreilor, întâmpinând pe Domnul în Ierusalim; şi noi, acum, deschizând uşile inimilor noastre Celui ce vine la noi, cu umilinţă îi cântăm: Aliluia!
Icosul 5
Ce minunate cuvinte ai spus, Doamne, celor în necazuri: “Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine, şi veţi moşteni împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii”. Eu, însă, gândind la fărădelegile mele, Te rog, Bunule, luminează ochii minţii mele, ca să nu adorm în somnul morţii, ci treaz să-Ţi strig:.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, cred în Tine, ajută necredinţei mele;
Doamne Împărate Preaputernic, trimite-mi tărie credinţei şi deplină încredere;
Doamne Cel ce ai scos pe Israel din robia lui Faraon, arata-mi şi mie calea şi adevărul Tău;
Doamne nu cu mânia Ta să mă certi şi nu mă părăsi pentru păcatul meu;
Doamne, Te rog din suflet, rugăciunea bolnavilor, să o primeşti;
Doamne Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 6
Nu îndrăznesc Doamne să mă uit la Chipul Tău, sunt ticălos şi nevrednic; ci ca vameşul suspinând, mă rog: curăţeşte-mă pe mine, păcătosul, izbăveşte-mă de făţărnicia fariseică şi învaţă-mă cu inimă curată să cânt milostivirii Tale: Aliluia!
Icosul 6
În scârba mea, Mântuitorule, mi-au strălucit mângâietoarele Tale cuvinte pe care le-ai spus: “Nu vă voi lăsa pe voi singuri, voi veni la voi”. De aceea şi eu, ieşind din bezna deznădejdii nădăjduiesc în iubirea Ta de oameni şi mă rog aşa:
Doamne, Doamne, mi se topeşte sufletul de durere, înţelepţeşte-mă şi poruncile Tale voi păzi;
Doamne, Doamne, Adăpostul meu, în necazuri si scârbe nu mă părăsi;
Doamne al meu, Doamne, nevinovat fiind, ai fost socotit cu cei răi, izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc;
Doamne al meu, iartă-mă şi mă primeşte ca pe fiul cel rătăcit, în braţele Tale când mă pocăiesc;
Doamne al meu, Doamne, din necazul de acum, Te rog să mă mântuieşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 7
Minunile Tale ai arătat, Doamne, în Icoana Preacuratului Tău Chip, căci prin el ai dăruit mângâiere tuturor pământenilor, învăţându-i ca în toate scârbele şi împrejurările vieţii să alerge la milostivirea Ta şi cu dragoste să-Ţi cânte: Aliluia!
Icosul 7
Purtând trup, sunt întinat de mulţimea faptelor mele cele rele, mă înfioară înfricoşata zi a Judecăţii şi Te rog: uşile pocăinţei deschide-le mie, Dătătorule de viaţă, ca să-Ţi strig cu David:
Doamne, auzi rugăciunea mea şi îndură-Te de mine;
Doamne, al Tău sunt, înţelepţeşte-mă ca viu fiind să Te cinstesc pe Tine;
Doamne, Dumnezeule, Păstorul meu, rătăcesc ca oaia cea pierdută, caută-mă şi mă mântuieşte;
Doamne, nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, pleacă-Ţi urechea, auzi-mă şi mă miluieşte;
Doamne, îndură-Te şi vindecă sufletul meu că am greşit Ţie, căci iubitor de oameni eşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.
Condacul 8
De ziua cea înfricoşată a venirii Tale mă tem, Hristoase, mă cutremur şi mă înfior, eu cel plin de păcate, dar Tu, mai înainte de sfârşit întoarce-mă, Mântuitorule, şi mă mântuieşte pe mine cel ce îţi cânt: Aliluia!
Icosul 8
Întreg ai fost iubire, o, Iisuse, spre lumea căzută şi ai dăruit Chipul Tău cel sfânt, zicând duios tuturor celor în necazuri şi supărări: “Veniţi la Mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi”. De aceea şi eu cel căzut, cu îndrăzneală Te rog, Hristoase, zicând acestea:
Doamne, Păzitorul meu, fereşte-mă de vrăjmaşii care îmi fac supărare;
Doamne, Mântuitorul meu, scapă-mă, căci mă afund în ispite ca şi în mare;
Doamne, Cel ce locuieşti întru cele înalte şi spre cei smeriti priveşti, caută spre mine şi mă mântuieşte;
Doamne, să nu se tulbure inima mea, ci să mărturisesc că în Numele Tău nădăjduieşte;
Doamne, Doctorul cel Mare, cred că orice boală poţi să lecuieşti;
Doamne, Mântuitorul meu, vino şi vindecă-mi durerile, cele sufleteşti şi trupeşti.