Dragos frate, Porunca lui Dumnezeu e universala. Tot omul traieste sub Porunca, vrea sau nu vrea. Cuvantul Domnului nu trece desi noi suntem trecatori cu totii...
Iar fiecare om isi traieste Porunca in felul lui. E taina fiecarui suflet. El poarta, mai intai, si suisurile si caderile.
Astfel, desi Porunca e universala, implinirea ei e personala. Cum oare sa ne reprosam atunci, unii altora, modul si gradul in care ne raportam la Dumnezeu? Oare e treaba mea daca si cum postesti tu? Ar putea deveni, pana la o limita, daca ti-as fi duhovnic sau daca mi-ai cere sfat pe tema asta. Dar altfel, sa trasam mereu reguli pentru toti si sa ne incapatanam a crede ca postul e obligatoriu nu stiu cum si sa pledam infocat pentru post (negru!) e lucru curios... Foarte curios!

Biserica are o randuiala. Foarte bine, slava Domnului! Sa nu ne folosim de ea pentru a crea o competitie (da!) si un prilej de lauda (da!), intrucat nu acestea sunt coordonatele in care cresc si rodesc relatiile de fratietate intru Hristos.

Vezi, Dragos, asa se manifesta ideologiile. Prin norme si stassuri. Iar cei ce nu intra in ele au doua solutii: sa fenteze pe ideolog (cum a facut atatea decenii poporul roman si astfel a ajuns sa deprinda bine roadele fentei - neseriozitatea, hotia, minciuna etc.) sau sa se lase mierlit la modul eroic.
Ar mai fi si o a treia cale, pe care nu o numesc...