[Marius22]

Nu trebuie sa ne smintim de faptul ca in Biserica intalnim lucruri opuse, cum ar fi harul Duhului Sfant si banii. Biserica este sfanta si sfintitoare dar este si slujitoare, avand o latura social-misionara. Ori, in aceasta slujire (diaconie) a apropelui, sunt necesare bunurile materiale si banii. Nu pe ele se fundamenteaza slujirea Bisericii, nu din ele isi face Biserica un scop in sine, dar sunt "un rau" necesar.

Dupa cum atunci cand intalnesti un om nevoias, nu poti trece pe langa el numai spunand o rugaciune, "Doamne ajuta-l!", ci simti nevoia sa faci ceva concret, dandu-i o felie de paine sau un banut, la fel face si Biserica, se roaga, dar se implica si in mod direct.

Citim in viata Sfantului Ioan Gura de Aur ca in vremea cat a fost diacon indeplinea o misiune asemanatoare cu a unui asistent social din zilele noastre. Se implica activ in viata oamenilor aflati in nevoie. Mai mult, chiar a avut o perioada cand facea comert, pentru a putea aduce fonduri Bisericii. Nu ar fi putut Sfantul Ioan, ajuta oamenii numai prin rugaciunile sale arzatoare? Ar fi putut. Dar dragostea sa nemasurata fata de om, l-a facut sa se implice si mai mult.

Daca unii preoti sau ierarhi fac din bani un scop in sine este o alta problema. Osanda va fi pe masura necistei aduse Bisericii lui Hristos.