Am citit in Pateric despre un avva care,fiind pe patul de moarte,inconjurat de frati,a fost intrebat ce vede.A spus ca vede ingerii venind si ca i-a rugat sa-l mai lase putin sa se pocaiasca.Mirati,fratii l-au intrebat ce nevoie mai are el de pocainta la ce viata sfanta a avut.Acel avva a raspuns: ,,Nici nu stiu daca chiar am inceput vreodata sa ma pocaiesc".

Avad in vedere acesta idee,tinand cont de sectiunea unde este deschis topicul si in contextul sugetiei pe care am primit-o de a posta la sectiunea potrivita,as dori,din perspectiva pocainta sa va spun cateva idei,atat cat ma duce si pe mine capul,dupa ani si ani de colindat lumea asta si de vazut mai mult decat am crezut ca exista si ca voi vedea.

Daca,teoretic,ar aparea acum Mantuitorul pe cer,in toata slava si stralucirea Sa,si ne-ar spune ,,In 3 zile veti veni la Judecata" atunci sa vedeti pocainta.Sa vedeti ce rugaciuni fierbinti cu mainile ridicate spre cer,ce plansete si tanguri,ce strigate precum ale vamesului din Luca ,,Ai Doamne mila si de mine".Nu ar mai avea nimeni timp nici de criticat,nici de judecat,nici de indreptatit pe sine.S-ar vedea fiecare asa cum este si toti isi vor aduce aminte de cuvintele Celui de Sus care ne-a prevenit sa nu cumva sa credem ca EL procedeaza la fel ca noi,ca este la fel ca noi,ca acele cai ale noastre si sunt si ale Lui.Si ne-am mai spus,si toti vor vedea,ca tot ce am facut,absolut tot ce am facut cu vorba,gandul sau fapta ne va fi pus inainte si nimic nu va putea fi ascuns.

Sa vedeti ca si-ar pune toti cenusa-n cap,ce s-ar baga in saci si s-ar tara pe jos stiind ce au facut si ca vor fi judecati cu masura cu care au judecat ei pe altii si mai putin pe ei insisi.S-ar sparge peretii la biserici si s-ar strecura oameni si prin tavan,precum acea scena cu Mantuitorul,numai sa se pocaiasca,sa se spovedeasca.Sa vedeti ce ,,Iarta-ma frate ca nu am stiut ce fac" ar rasuna lumea,ce ,,Te iubesc omule da am fost rau frate,rau de tot,si te-am urat,dar acum te iubesc".Ar alerga toti dupa saraci pe strada sa-si dea bunurile si ar spala picioarele celor mai nenorociti dintre ei. Nu ar mai zice nimeni ,,Domne,dar eu am fost corect"toti ar urla numai ,,Ai mila Doamne ca mult ti-am gresit si mult am nesocotit ce ne-ai spus".

Ar albi paginile Bibliei si ale cartilor de invatatura ca sa vada ce au gresit si ce ii asteapta.Ar fi in stare sa faca orice ca sa rascumpere timpul,si abia atunci vom intelege ce a spus Hristos,,S-a implinit vremea, si Imparatia lui Dumnezeu este aproape. Pocaiti-va si credeti in Evanghelie." .Timpul nostru s-a scurtat din acel moment,mergem spre Judecata lumii si timpul este scurt,pentru ca la Cel de Sus nu curge la fel ca la noi.Si noi,toti oamenii,tot nu ne pocaim,tot pe caile noastre mergem,si credem ca suntem buni si drepti precum fariseul din pilda vamesului si a fariseului.Si vom vedea ca si fariseul, ca amaratul de langa noi,cel pe care il dispretuiam si ne consideram mai buni ca el,dar care s-a pocait sincer cand a trebuit va auzi : ,,Eu sunt Calea, Adevarul si Viata"iar noi,restul nepocaitilor dar pretinsi drepti si pocaiti vom auzi,,Plecati din fata mea blestematilor".

A spus Hristos ,,Si cand va veni El, va dovedi lumea vinovata in ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata".Ne bate la toti judecata la usa,azi,maine sau peste o vreme.Dar va veni,pentu fiecare,si atunci sa vedeti ce planset si scrasnet din dinti,ce durere si regrete,cum va cadea fatarnicia umana in cenusa.Evanghelistul Ioan ne-a spus peste timp,si cu asta inchei lunga mea interventie:

,,Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curata de orice pacat. Daca zicem ca n-avem pacat, ne inselam singuri, si adevarul nu este in noi.Daca zicem ca n-am pacatuit, Il facem mincinos, si Cuvantul Lui nu este in noi."

Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa gasim pocainta pana nu va fi prea tarziu,caci ziua Judecatii nu stim cand este si nici nu stim ceasul cand vom pleca fiecare din acesta lume.