Ati inceput sa discutati iar despre zile, ca ar fi una sau alta, pana la urma ce e asa de greu sa respecte cineva ziua a saptea conform Scripturii, iar in prima zi a saptamanii sa se bucure ca a inviat Domnul daca vrea. Avem asa o ingustime uneori, avem impresia ca numai evreii sau adventistii au in vedere odihna de sabat, cand de fapt eu cred ca unii "o tin" cum se spune, fara sa faca mare caz din asta, poate nici nu realizeaza. In aceasta zi de odihna activa, ca nu de stat degeaba e vorba aici, Mantuitorul strabatea sate, cetati, comunitati de oameni, lua pulsul societatii in care traia, nu doar lua o portie din Cuvantul lui Dumnezeu si apoi venea repede acasa. Pana la urma, ce dezbatem, in ce zi sa mergem la biserica? Asta e important? Dar sa mergem fratilor si martea si joia daca avem timp. Simbolul odihnei la Dumnezeu transcede o zi de 24 de ore, Creatorul vrea sa ne stie intrati 7 zile din 7 in aceasta odihna. Va rog sa observati in Geneza ca la toate zilele spune "A fost o seara si a fost o dimineata", dar la ziua a saptea nu mai zice. Dumnezeu vrea sa fim in odihna Sa permanent, sa fim in comuniune cu El mereu, pe tot parcursul saptamanii, nu doar o zi. Ziua de odihna saptamanala e o aducere aminte a acestui lucru. De aceea zice "Adu-ti aminte", stia Dumnezeu ca uitam repede.

Legea lui Dumnezeu reprezinta un ideal dupa care omul firesc nu poate trai, nu are cum. Chiar omul cel nou, reabilitat de Dumnezeu are dificultati, apostolul Pavel spune ca la nivel mental, de principiu ii place legea lui Dumnezeu, dar in practica vede altceva, totusi nu da cu legea de pamant ci o accepta asa cum este. El nu zice, "Imi place legea lui Dumnezeu, mai putin porunca a 2-a sau a 4-a sau a 6-a". Tot apostolul mai zice "Calcati pe urmele mele intrucat si eu am calcat pe urmele lui Isus Cristos". Asta inseamna ca a urmat pe Domnul in toate privintele. Cati dintre noi ar avea curajul sa vina sa spuna unui prieten sau cuiva "Uite, eu urmez pe Dumnezeu, calc pe urmele Domnului, fa si tu la fel". Apostolul Pavel nu se joaca cu cuvintele cum cred unii, nu este antinomist, uite legea, ba nu e legea. El subliniaza foarte clar ca nu e treaba omului sa se bage peste ce spune Dumnezeu, ce spune Creatorul e sfant. Ca omul nu poate respecta intru-totul, asta e altceva. Prin credinta desfiintam legea? Nicidecum, spune apostolul, sub nici o forma, Doamne fereste.

"Daca ma iubiti, veti pazi poruncile Mele" zice Domnul. Aicea nu spune "veti pazi mai putin alea care nu va plac voua sau cu care nu ati fost obisnuiti". O sa vina si o sa intrebe cineva:"Da', ce ma tu le tii pe toate?" Fireste ca nu, dar stiu ca este necesar sa am in vedere tot ceea ce spune Dumnezeu, chiar daca implinesc la ora aceasta sau nu.
Legea lui Dumnezeu va fi aceeasi mereu, fie ca ne place, fie ca nu. Nu are rost sa ne mintim singuri ca s-a desfiintat ca doar nu s-a dat liber la adulter, furat etc. De fapt pentru unii s-a dat.

Asa e si cu porunca a 4-a. Lasati-o fratioare acolo unde e, daca Dumnezeu a decis sa o puna intre cele zece, cu ce va deranjeaza ca nu inteleg? Respecta cineva porunca aceasta asa cum trebuie? Nu. Si ce-i de facut? Sa ne uitam prin Scriptura sa vedem ce facea Mantuitorul. E simplu, dar mai greu de pus in practica, va zic din proprie experienta.

Domnul spune "Odihna(sabatul) a fost facuta pentru om, si nu omul pentru Odihna. Logic. Cu alte cuvinte, Dumnezeu ofera odihna, dar nu o impune cu forta, daca vrea sa beneficieze cineva, El o ofera cu mare drag, daca nu, nu. In opozitie cu odihna se afla eforturile proprii si faptele prin care credem noi ca am putea plati mantuirea. Sa nu ne pacalim, aceasta tranzactie nu va avea loc niciodata.