MINUNILE MOSULUI GHEORGHE LAZAR

,,V-am mai vorbit si altadata de Mosul Gheorghe Lazar

. Eu tin foarte mult la el, ca el l-aadus la manastire pe parintele meu staret Ioanichie Moroi si acesta ne povestea viata lui.Am fotografia lui Mosul Gheorghe si a ucenicilor lui, Parintii Atanasie si Chiril Pavaluca.Au fost doi frati: Atanasie si Chiril. Erau de la Bretcu, din judetul Covasna, iar Mosul Gheorghe i-aadus la manastire, ca el a adus multi calugari din Ardeal incoace. Au venit la Manastirea Nemat cu3000 de oi, ca erau mocani mari din Ardeal si cand i-a calugarit au primit numele de Atanasie si Chiril. Dupa un timp, Chiril a plecat in Sfantul Munte si a cumparat o chilie acolo. Ca pe langa oiaveau si cate 35 de kilograme de bani de argint si de aur, asa de bogati erau.Iar Atanasie a ramas la oi la Neamt si a umblat si el 38 de ani descult cu capul gol. Am statsi eu la oi cu dansul. Eram amandoi cu oile si eu eram cu cele cu miei si el era cu sterpele. El mancaseara, la apusul soarelui si nu dormea nici o data pe laita, numai pe scaun. Eu cel putin aveamcoliba si dormeam pe jos. El nu, numai pe scaun. Si avea un magar si pe magar avea un scaun defier, care se deschidea si statea pe el. Si avea o sarica cu cruce in frunte si zicea Psaltirea panaadormea, ca o stia pe de rost. O data i-am zis: – Parinte, in seara asta nu ti-e scaunul aici, uite, ai sa dormi si sfintia ta jos. – Cred ca nu dorm, ia adu toporul incoace.A luat toporul si a taiat patru pari de alun, i-a ascutit si i-a batut. Apoi a luat crengi de alunsi le-a impletit cu cei patru pari si a facut un scaun. – Iaca scaun. Crezi ca totdeauna am purtat scaun de fier?Si pe scaunul acela de alun a adormit zicand Psaltirea.V-am adus poza ca sa aveti o imagine. Aici sunt fratii in fotografie cand i-a calugarit intai.POZAAcesta in mijloc e Mosul Gheorhe, iar acesta care-l vedeti calugar tanar este ParinteleAtanasie care, dupa ce s-a intalnit cu Mosul Gheorghe, s-a descaltat si a mers si el cu capul gol. Si m-am descultat si eu oleaca, fara voia staretului meu, descult dupa el. Nu mai puteam de frig. A aflat staretul, m-a chemat la el, mi-a dat canon.
– Cine ti-a dat voie, cutare...?
– Dar Mosul Gheorghe cum a mers?Minte de copil. Eram frate. M-a pedepsit staretul si mi-a zis:
– Mosul Gheorghe avea darul lui.Il cunostea staretul ca fusese cu el la Ierusalim si la Sfantul Munte.Mosul Gheorghe Lazar, saracul. Zicea:
– Draguta, sa nu te gandesti decat la iad si la moarte. Sa nu te gandesti la nimica, decat safie moartea si iadul. Ca daca te gandesti la iad, nu ajungi in iad.Aici la noi, pe varful Muntelui Taciunele, este o groapa. Cand venea pe aici, el acolo citeatoata ziua Psaltirea, apoi seara cobora devale sa-i dai o feliuta de paine si varza verde si o canuta deapa. Asta era toata mancarea lui. Si cand ii spui la unul de ce nu posteste: „N-am putut”. Dar de cenu murea acela? Descult cu capul gol si iarna si vara.El mergea din sat in sat plangand si zicand Psaltirea, ca o stia toata pe de rost. Si undeajungea, oamenii erau toti dupa el. A venit odata la iarmaroc in Targul Neamt intr-o luni si l-au suitoamenii intr-o caruta sa tina predica. Nu a mai vandut nimeni in ziua aceea. Tinand predica acolo siinvatand oamenii, tot iarmorocul a venit la Mosul Gheorghe. Si s-a intamplat atunci ca o evreicatanara nu putea naste, era prima data, cand trebuia sa nasca primul copil, si era gata sa moara. Auvenit o multime de doctori, ca zicea ca nu mai poate, moare. Nu mai putea nici racni si zicea camoare. Au venit evreii la Mosul Gheorghe:
– Mosu’ Gheorghe, noi suntem evrei.
– Dar draguta, ce ai? – Moare fata noastra. Hai la noi ca gata, doctorul a spus ca nu mai are ce face, moare fatanoastra.
– Draguta, lasa sa termin predica.
– Mosu’ Gheorghe, acum moare chiar acum moare.
– Nu moare pana nu vin eu.Si au stat si au asteptat pana a terminat predica, apoi s-a luat un card de evrei dupa el. Zice:
– Dar va botezati?
– Toti ne botezam daca traieste fata, ca numai pe aceea o avem.Boierul era bogat, om voinic. Cand au ajuns acolo, un card de evrei pe langa ea, ea era maimoarta, nu mai putea, gata, stateau pe langa dansa. Dar Mosul Gheorghe, cand a deschis usa, astrigat:
– Hai, deschide-te cu Dumnezeu si cu Maica Domnului.Tot atunci a si nascut. A venit si i-a facut cruce pe cap si a spus:
– Sa fie al lui Hristos.
– Si s-a facut sanatoasa si s-a botezat si ea si copilul si i-a pus numele Gheorghe, dupa Mosul Gheorghe. S-au botezat atunci 5-6 familii de evrei in Targu Neamt.Si cand il vedeau pe Mosul Gheorghe:
– Mosu’ Gheorghe, hai sa te incalzeti olecuta.Unul dintre ei era brutar si stii sa se trage jaraticul de la paine in fata. Mosul Gheorghe eracu picioarele inghetate, ca mergea prin ger si le tinea si suflecate pana la genunchi.
– Mosu’ Gheorghe, ai sa mori de frig! Hai sa te incalzesti oleaca.S-a dus acolo:
– Draguta, ia da un scaun!Jaratecul era de o palma si a pus picioarele pe jaratec descult.
– Vai, Mosu’ Gheorghe, arzi!
– Lasa, draguta, sa se incalzeasca.A iesit apa din piciarele lui si a stins focul. Si ziceau evreii:
– La Mosul Gheorghe nici gerul, nici focul nu au ce-i face.

Sursa: http://ro.scribd.com/doc/30805621/2/...GHEORGHE-LAZAR