[myself00]

Relația lui Dumnezeu cu lumea. Pentru a înțelege metoda patristică de abordare a dogmei triadologice și hristologice, trebuie să fie examinată relația care există între Dumnezeu și lume conform Proocilor, Apostolilor și Sfinților. În concepția platonismului, lumea este o copie a ideilor neschimbabile, arhetipale. Aceasta perspectivă a fost adoptată de Fericitul Augustin și de toți teologii franco-latini care s-au folosit de scrierile augustiniene. Acest fapt a avut repercursiuni serioase asupra formării întregii teologii romano-catolice, care s-a distanțat continu de linia și gândirea biblico - patristică.
Astăzi, datorită perspectivelor neofilozofice, aceste teorii sunt zdruncinate din temeliile lor, în timp ce apariția, pe de o parte, a teoriei darwiniste a „evoluționismului", și pe de altă parte a filozofiei existențiale și pozitiviste, au aruncat Apusul în mari prefaceri.
Părinții Bisericii, teologhising sau înrădăcinându-se doar în Sfânta Scriptură ca Tradiție, au formulat o învățătură cu totul diferită despre relația lui Dumnezeu cu lumea, care poate fi înțeleasă dacă se ia aminte la:
a) diferența dintre „creat" și „necreat"...increat;
b) distincția dintre „ființă" și „energie" în Dumnezeu;
c) învățătura Părinților referitoare la lume.