[speranta1970]

Cu toate ca autism-ul este foarte diferit de la un copil la altul, am intilnit persoane adulte cu autism care au reusit cu ajutorul familiei sa ajunga independenti. Recent am avut la servici o studenta din Suedia afectata de autism. Lucrez in patologie si o data pe an primim studenti pentru a face putina experienta in domeniu, si primim atit din tara cat si despre hotare. Anul trecut am primit studenta suedeza care ne-a spus ca ea are un anumit tip de autism. Ne-am documentat cum trebuie sa ne comportam cu ea pentru a putea-o ajuta cu practica. A fost putin dificil la inceput ca parea foarte nerebdatoare, nu -i placea sa citeasca , vroia sa faca doar practic, si multe lucruri trebuie citit inainte de a te apuca practic. Dar am gasit pana laurma o alta cale de a o invata practica, o puneam sa faca la inceput lucruri mici si o intrebam daca intelege ce face, si bine-nteles ca nu stia, era normal daca nu citise inainte, dar in timp ce lucra ai explicam si am observat ca era foarte receptica, cu memorie excelenta si asa a invatat foarte bine. Era foarte dornica sa invete si sa stie cat mai mult dar avea un anumit fel de invata si pana la urma ne-am inteles formidabil. Acum face practica in in alt laborator si e implicata si mai mult in cercetari. Am fost impresionata cu ea, ca in ciuda bolii nu s-a lasat si acum este foarte independenta si stie cum sa se acomodeze in alte situatii si sa lucreze cu oamenii sa se acomodeze cu ea.
Deci este speranta, Dumnezeu ne ajuta in orice greutate.Desigur fata suedeza este crestina si m-a impresionat cat de credicioasa este.Dumnezeu e mare si bun.