Ioane, chiar sa taci din gura si sa asculti de mama ta.
Dar sa si taci. Taci si nu mai cere. Ca ajungi sa crezi ca nu mai poti fara sa mergi la manastire, in Grecia sau eu mai stiu pe unde si uite asa, din dorinta unui tanar se naste o patima.
Roaga-te acasa, mergi la biserica la care mergeai si pana acuma, mergi la alte biserici din oras, sau din sate de prin jur.
Vezi ca au mai fost si altii care au vrut sa reintre in Biserica direct in Filocalie si in teologie profunda, ca se credeau intelectuali, dar nimic nu ajuta mai mult ca rugaciunea smerita si staruitoare.
Sunt locuri foarte frumoase de vizitat, manastiri frumoase si de unde chiar ai castig duhovnicesc, dar toate la timpul lor si cand le randuieste Dumnezeu.
Stii ce invata omul cel mai greu? smerenia si rabdarea... Cand stii sa rabzi si sa primesti asa cum trebuie, atunci vei vedea ca toate drumurile sunt dezlegate si toate iti sunt aratate. Chiar si mama care acum te vrea aparat de lume si de rautatile din ea mai ales, va vedea un barbat si nu un copil atunci. Si mai mare bucurie pentru un parinte decat sa isi vada fiii ajunsi oameni intregi si cu socoteala nu este pe lumea asta.
Vezi ca de la Dumnezeu vin incercarile si noi trebuie sa le trecem, ca sa invatam si sa ne cladim.
NU te necaji, nu deznadajdui. Zideste-te pe tine si ti se va asterne si drumul pe care sa umbli.
|